Energy Report

Enel SpA, cea mai mare companie de utilități italiană, prezentă și pe piața română, a anunțat o majorare a profitului din prima jumătate a acestui an cu 3,4%, ca urmare a majorării volumelor de electricitate comercializate în America Latină, a revenirii economice din Spania și a evoluției pozitive a sectorului de energie regenerabilă.

Venitul net al companiei s-a majorat cu 1,6 miliarde de euro, depășind cu aproape 100 de milioane de euro estimările a nouă analiști chestionați de Bloomberg. Veniturile companiei s-au majorat cu 4,2% față de perioada similară a anului trecut, ajungând la un nivel de 37,6 miliarde de euro.

Enel se află în prezent în plin proces de reducere a costurilor și vânzare e active pentru a-și echilibra bilanțul contabil. CEO-ul companiei, Francesco Starace, speră să obțină 5 miliarde de euro, în principal din vânzarea filialei Enel din Slovacia.

Italienii vor totodată să-și reorganizeze business-ul dinAmerica Latină, prin separarea activelor chiliene de restul activelor deținute în regiune.

Vânzările de electricitate din prima jumătate a anului au scăzut

cu 2%, până la 127,7 terawatt-oră (TWh), ca urmare a scăderii cererii din Italia. Producția de energie s-a majorat în schib cu 2,8%, până la 139,6 TWh, ca urmare a majorărilor înregistrate în peninsula iberică și America Latină.

Profit de 76 miliarde euro în 2014

În 2014, Enel a raportat venituri de aproximativ 76 miliarde euro, profituri operaționale de aproximativ 15,7 miliarde de euro si un venit net de aproximativ 3 miliarde euro. La 31 decembrie 2014, Grupul avea aproximativ 69.000 angajaţi şi operează o gamă largă de centrale hidroelectrice, termoelectrice, nucleare, geotermale, eoliene, solare și alte tipuri de centrale electrice din surse regenerabile.

În România, Grupul Enel deservește 2,7 mil. clienți prin intermediul rețelei sale de distribuție, în timp ce Enel Green Power deține și operează centrale electrice din surse regenerabile.

În Italia, Enel este cea mai mare companie de electricitate. Acţionează în domeniul generării de electricitate prin centrale termice şi din surse regenerabile, cu o capacitate instalată de aproximativ 37 GW. Dintre aceasta, peste 3GW din centralele care folosesc surse regenerabile sunt operate prin EGP. În plus, Enel gestionează o mare parte din rețeaua italiană de distribuţie a electricităţii şi oferă pachete integrate de produse şi servicii de electricitate şi gaz pentru cei 31 mil. clienţi.

Lider pe piața iberică

În peninsula iberică, după listarea la Bursa din Madrid a încă 22% din capitalul social al filialei sale spaniole Endesa, Enel deţine în prezent 70,1% din cea mai importantă companie de energie din Spania și a doua companie de energie din Portugalia. Endesa are o capacitate instalată de aproximativ 22 GW şi o prezență puternică în sectorul distribuției și vânzării de produse de energie electrică și gaze cu aproximativ 13 mil. clienți. În plus, EGP operează 1,8 GW din centralele care folosesc surse regenerabile din această regiune.

În Europa, Enel este prezentă și în Slovacia, unde deţine 66% din Slovenské Elektrárne, cel mai mare producător de energie electrică din țară și al doilea ca mărime din Europa Centrală și de Est, cu o capacitate de generare de aproximativ 5 GW. În Rusia, Enel operează în sectorul de generare, unde filiala Enel Rusia deţine mai bine de 9 GW din capacitatea termică, precum și în sectorul retail, unde Grupul deţine 49,5% din RusEnergoSbyt, unul dintre cei mai mari furnizori independenți din țară. În Franța Enel este activă în sectorul energiei electrice și a furnizării gazelor.

America Latină, una dintre cele mai importante piețe ale Enel

Enel este un jucător important în America Latină, unde Enersis este unul dintre principalii distribuitori privați, atât în ceea ce privește capacitatea instalată, cât și ca număr de clienți. Filialele Enersis funcționează în 5 țări, cu o capacitate instalată de aproape 17 GW de la centralele termice, hidrologice și alte tipuri de centrale electrice din surse regenerabile și care deservesc 14,6 mil. clienţi. În sectorul de producție, Enersis deţine şi operează 4,4 GW în Argentina, 1 GW în Brazilia, 6,3 GW în Chile, 3 GW în Columbia și 1,9 GW în Peru. În sectorul de distribuție, Grupul este prezent în statul Cearà și Rio de Janeiro în Brazilia și în patru dintre cele mai mari orașe din America de Sud: Bogota, Buenos Aires, Santiago de Chile și Lima. În sectorul de transport, Enersis operează o linie electrică de interconectare între Brazilia și Argentina. În plus, Chile și Brazilia, împreună cu Costa Rica, Guatemala, Panama și Mexic găzduiesc mai mult de 1,7 GW din centralele eoliene şi hidrocentralele operate de EGP America Latină.

În America de Nord EGP America de Nord deţine şi operează peste 2 GW din centralele electrice hidroelectrice, geotermice, eoliene, solare și biomasă.

În Africa Enel este prezentă în sectorul de explorare și producție gaze, dezvoltând câmpuri de gaze în Algeria și Egipt. Prin Endesa, Enel operează, de asemenea, o centrală termică în Maroc. În Africa de Sud, Enel Green Power deține și operează Upington (10 MW), prima sa centrală fotovoltaică din țară - și a început recent construcția a fermelor eoliene Gibson Bay de 111 MW și Nojoli de 88 MW, și în același timp a proiectelor fotovoltaice Aurora, Paleisheweul (ambele 82,5 MW) și Tom Burke (66 MW).

Prospecțiuni SA a realizat în primul trimestru al acestui an un profit brut de aproximativ 10 milioane de lei pe fondul creșterii cu 4% a cifrei de afaceri și a diminuării cu 20% a cheltuielilor de exploatare. Profitul net înregistrat în această perioadă a fost de 9,245 milioane de lei.

În primul trimestru al anului trecut Prospecțiuni SA înregistrase o pierdere bută de 5 milioane de lei.

Creșterea cifrei de afaceri cu 4% (81,82 milioane lei), comparativ cu aceeași perioada a anului anterior, are la bază serviciile prestate în această perioadă, rezultatul continuării lucrărilor la contractele începute la sfârșitul anului 2014, dar și condițiile meteorologice favorabile, cât și diminuarea protestelor împotriva gazelor de șist. Toate aceste elemente au condus la diminuarea cheltuielilor din exploatare cu 20% (68,45 milioane lei) față de trimestrul I al anului 2014.

Astfel, în condițiile în care nivelul veniturilor din exploatare, în trimestrul I al anului 2015, a fost similar cu cel din aceeași perioadă a anului 2014 (81,2 milioane lei), Societatea a reușit să reducă cheltuielile de exploatare de la 85,2 milioane lei la 68,4 milioane lei (16,6 milioane lei).

Fluctuațiile cursului valutar în primele trei luni ale anului 2015 au influențat în mod negativ rezultatul din activitatea financiară, Prospecțiuni înregistrând o pierdere de 2,7 milioane lei față de pierderea de 1,1 milioane lei în trimestrul I al anului 2014.

In cursul primului trimestru al acestui an, Prospecțiuni a efectuat servicii de achiziție de date geofizice 30 cu 4 echipe geofizice, precum și lucrări de procesare de date geofizice în baza contractelor încheiate cu: S.N.G.N. Romgaz SA, Hunt Oil și Amromco.

Profitând de evoluția favorabilă a prețului principalei sale materii prime, petrolul, și de o îmbunătățire a activității operaționale ca urmare a investițiilor efectuate în ultimii ani, Grupul KMG International (fostul Rompetrol Grup) a reușit să-și reducă cu 61 milioane $ pierderile nete, acestea ajungând în 2014 la -58 de milioane de dolari.

Pe fondul evoluțiilor internaționale ale țițeiului și ale produselor petroliere, KMG International a atins în 2014 o cifră netă de afaceri de 11,4 miliarde USD, în creștere cu 2% față de rezultatul obținut în 2013. 

Creșterea producției și a vânzărilor de produse petroliere, coroborate cu optimizarea fluxurilor operaționale și financiare, dar și continuarea programului „Change for Good” au contribuit în 2014 la dublarea profitului operational (EBITDA) până la un nivel de 140 milioane $.

Inițiat în 2013, programul Change for Good și-a propus o eficientizare și o îmbunătățire până în 2018 a întregului flux de operațiuni specifice activităților de rafinare - petrochimie, trading - aprovizionare cu materie primă, retail - marketing, upstream - servicii industriale. De asemenea, acesta urmareste și o reducere a cheltuielilor operaționale și o creștere a profitabilității, efectul economic vizat fiind de aproximativ 130 milioane USD până în 2018 (28 milioane USD in 2014, 30 milioane USD în 2015). 

În 2014, contribuțiile totale ale companiilor membre KMG International la bugetul de stat, dar și la bugetele locale, s-a ridicat la aproximativ 1,93 miliarde USD, din care circa 1,8 miliarde USD a reprezentat aportul Rompetrol Rafinare (1,4 miliarde USD – 2013). 

În același timp, exporturile Rompetrol Rafinare s-au ridicat la peste 2 miliarde USD în 2014 (1,7 miliarde USD – 2013, 1,7 miliarde USD – 2012), fiind pe primul loc în topul celor mai mari exportatori interni de produse petroliere și pe locul doi la nivel național.

Pe fondul unei creșteri cu 22% a producției de carburanți la rafinăria Petromidia (producție record de motorină - 2,43 milioane tone față de 1,91 milioane tone în 2013), vânzările de produse petroliere prin stațiile Rompetrol din România, Bulgaria, Moldova și Georgia s-au majorat cu 15% față de indicatorul din 2013, ajungând la un nivel de 2,23 milioane tone.

Conducerea Transelectrica SA, societate administrată în sistem dualist, propune pentru 2014 acordarea unui dividend de 2,8 lei/acțiune, suma totală distribuită acționarilor urmând a echivala cu 55,5% din profitul exercițiului companiei pe anul trecut (370 milioane lei)

Astfel, valoarea totala a dividendelor ce vor fi alocate acționarilor CNTEE Transelectrica SA, persoane juridice și fizice, române și străine, este de 205.490.698 lei, reprezentând 75% din profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit și acoperirea destinațiilor, respectiv rezerva legala, și alte repartizări prevăzute de lege.

Potrivit unui comunicat al companiei, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal în vigoare, la plata efectivă a dividendelor, impozitul pe dividend urmează a fi reținut la sursă de către CNTEE Transelectrica SA și virat la bugetul de stat.

Deși Transelectrica SA susține că va plăti dividendele cuvenite acționarilor cu începere din data de 29 iunie 2015, într-o notă compania precizează că: "în mod transparent, CNTEE Transelectrica SA informeaza actionarii cu privire la faptul ca estimeaza ca se va afla în imposibilitate obiectiva de a respecta termenele legale prevazute de legislația secundara în vigoare la data prezentei din urmatoarele motive:

• considerand art. 1293 din Regulamentul 1/2006 al CNVM, cu modificarile și completarile ulterioare care prevede ca, in cazul dividendelor, "data plații trebuie stabilita de emitent astfel incat aceasta data sa fie intr-o zi lucratoare ulterioara cu eel mult 3 zile lucratoare datei de inregistrare" și
• coroborand cu faptul ca Depozitarul Central (DC) eliberează Registrul acționarilor pentru data de referință/înregistrare, la cererea Emitentului, în 3 zile lucrătoare de la data de înregistrare,
• și, de asemenea, coroborand cu faptul ca distribuția de dividende implica prelucrarea informaiilor cuprinse in Registrul actionarilor, in sensul calcularii dividendului cuvenit fiecarui acționar și al stabilirii cotelor de impozitare corespunzatoare, aferente acționarilor persoane fizice și juridice, rezidente/nerezidente și colectarea și analizarea documentatiei aferenta solicitarilor de plata dividende.

Sesizandu-se inaplicabilitatea obiectiva a actualelor prevederi, atat Autoritatea de Supraveghere Financiara, Depozitarul Central cat și emitenții au propus modificari la Proiectul regulamentului pentru modificarea și completarea Regulamentului CNVM nr. 1/2006 privind emitentii și operatiunile cu valori mobiliare."

Consiliul de Administrație al Rompetrol Well Services SA a propus pentru 2014 acordarea unui dividend brut de 2 bani pe acțiune, în scădere cu 33% față de nivelul dividendului acordat în anul precedent, de 3 bani pe acțiune.

Valoarea totală a dividendelor distribuite, 5.563.818 lei, reprezintă echivalentul a 40% din profitul net, în valoare de 13.898.555 lei, înregistrat de Rompetrol Well Services, în 2014. Acesta a fost de două ori mai redus decât cel din 2013, de peste 27 milioane de lei.

Aprobarea datei plații dividendelor a fost stabilită drept data maxima permisa de prevederile legale, raportată la data de înregistrare, stabilită de adunarea generală a acționarilor.

Principalii acționari ai Rompetrol Well Services sunt KMG International N.V. (Olanda)- 73,0111% și KJK FUND II SICAV-SIF (Luxembourg) - 10,6797%. Ceilalți acționari minoritari dețin împreună 16,3092%.

Rompetrol Rafinare, companiei aparținând grupului KMG International, și-a redus considerabil în 2014 pierderile, cu 35%, de la 95 de milioane $ în 2013 la 58,5 milioane $.

Evoluția cursului de schimb, dar și cea defavorabilă de pe piețele internaționale din ultimul trimestru, când cotațiile benzinei, respectiv motorinei s-au micșorat cu 25, respectiv 26% în raport cu trimestrul similar al lui 2013, au făcut ca în trimestru al patrulea Rompetrol Rafinare să înregistreze o majorare a pierderilor cu 76%, de la 9,5 milioane $, la 16,6 milioane $.

"În ultimul trimestru al anului trecut, rezultatele companiei au fost afectate de evoluția cursului valutar (RON-USD), deprecierea materiei prime în raport cu cotațiile produselor finite, dar și situația stocurilor de produse/materie primă la finele lui 2014. Un ciclu de producție pentru rafinărie este cuprins între 30-45 de zile, astfel materia primă achiziționată și procesată de rafinărie se reflectă în prețurile produselor finale după această perioadă", se precizează într-un comunicat al companiei.

Rompetrol Rafinare și-a menținut în T4 2014 activitatea operațională la nivelul primelor nouă luni ale anului, consemnând o majorare cu 72% a rezultatului operațional (23,8 milioane $) și o reducere cu 76% a rezultatului net (-16,7 milioane $) comparativ cu T4 2013. De asemenea, scăderea cu 13% a cifrei de afaceri de la 1,48 miliarde $ în T4 2013 la 1,28 miliarde $ în T4 2014 a fost determinată de trendul descendent al țițeiului.

Triplarea rezultatului operațional

Rompetrol Rafinare a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri brută de aproximativ 5,6 miliarde $, în creștere cu 15% față de rezultatul obținut în 2013 (4,8 miliarde $). Pe fondul procesării unei cantități record la rafinăria Petromidia – de peste 5 milioane de tone, compania a reușit triplarea rezultatului operațional (EBITDA), de la 29 milioane $ în 2013 la 86 milioane $ în 2014, dar și o îmbunătățire cu circa 40% a rezultatului net, chiar dacă acesta este continuare negativ (-58,4 milioane $).

Compania a reușit atingerea în 2014 a unui record de prelucrare a materiilor prime, cantitatea totală prelucrată de aceasta din 1979 - anul intrării în exploatare și până în prezent ridicându-se la peste 100 milioane tone. Alte recorduri înregistrate de companie în 2014: creșterea producției de motorină - 2,46 milioane tone (1,91 milioane tone în 2013), a randamentelor pentru motorină – 48,8% (46% în 2013), dar și a randamentelor pentru produse albe – 85,7% (85,5% în 2013). Costul de procesare a coborât la 21,2 $/t, cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani.

Taxe și impozite în valoare de 1,8 miliarde $

Exporturile Rompetrol Rafinare s-au ridicat la peste 2 miliarde $ în 2014 (1,7 miliarde $ – 2013, 1,7 miliarde $ – 2012), fiind pe primul loc în topul celor mai mari exportatori interni de produse petroliere și pe locul doi la nivel național. Compania a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind peste 487 milioane $ în T4 2014 și peste 1,8 miliarde $ la finalul anului, în creștere cu 28% comparativ cu 2013 (1,4 miliarde $).

Vânzările de carburanți pe piața externă au crescut cu 38% în anul 2014 (1.990 mii tone) față de 2013, iar pe piața internă cu 7% în 2014 (1.738 mii tone) comparativ cu 2013.

Divizia de petrochimie a atins capacitatea maximă de producție de polipropilenă – 90 mii tone, producția de polimeri fiind mai mare cu 12% față de cea din 2013. Vânzările de produse petrochimice au însumat 153 mii tone în 2014, în creștere cu 7% față de anul anterior.

Rafinăria Vega a funcționat la capacitate maximă

Cealaltă rafinărie operată Rompetrol Rafinare pe lângă Petromidia, Vega a procesat peste 300 mii tone materie primă în 2014, mai mult cu 28% față de anul precedent (peste 240 mii tone). În T4 2014, gradul de utilizare a capacității de rafinare a fost de 105%, mai mare cu 11% decât aceeași perioadă a anului trecut. În ultimul trimestru din 2014, rafinăria din Ploiești a procesat peste 87 mii tone materie primă, în creștere cu 12% față de perioada similară a anului 2013 (peste 77 mii tone). 

Profitul net al Nuclearelectrica s-a diminuat anul trecut cu numai puțin de 67% sau cu 286,3 milioane lei, de la 423,91 milioane în 2013, la 137 milioane, în principal ca urmare a introducerii celebrei taxe pe stâlp, dar și a reducerii veniturilor din vânzările pe piața reglementată, și a celor din contribuția de cogenerare și din vânzara de certificate verzi.

Valoarea impozitul pe construcții speciale datorat de către Nuclearelectrica pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2014 a fost de 89,4 milioane lei, reprezentând aproximativ o treime din reducerea de profit de anul trecut. Acest impozit a fost introdus începând cu 2014. Începând cu 1 ianuarie 2015, cota procentuală a impozitului pe construcțiile speciale s-a redus la 1%.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, se remarcă o diminuare cu 1,55 milioane MWh a vânzărilor companiei pe piața reglementată, compensată de o creștere similară pe piața liberă. Dacă în 2013, Nuclearelectrica vindea 5,3 milioane MWh pe piața reglementată și 5,68 milioane MWh pe piața liberă, în 2014, a comercializat 3,74 mil. MWh pe piața reglementată și 7,1 mil. MWh pe piața liberă. Scăderile de prețuri de anul trecut a făcut ca, deși veniturile obținute de pe piața liberă să se majoreze ușor, de la 1,07 mld lei la 1,12 mld lei, cele de pe piața reglementată să de diminueze cu aproape 200 mil lei, de la 753 mil lei la 561 mil lei.

Dacă în 2013, Nuclearelectrica obținea venituri de 2 mil lei din contribuția de cogenerare și de 1,45 mil lei din vânzarea de certificate verzi, anul trecut a reușit să obțină venituri de 269 mii de lei, însă numai din vânzarea de certificate verzi.

TRANSGAZ SA MEDIAS a obținut anul trecut un profit net în valoare de 507, 4 milioane de lei, cu 52% mai mare decât cel înregistrat în 2013, când compania de stat a realizat un profit net de 334,49 milioane de lei, rezultă din situația financiară preliminară neauditată a companiei, publicată astăzi.

Peste 76% din acest profit poate fi pus pe seama reducerii cheltuielilor financiare cu 133 milioane lei pe seama provizionului de 132 milioane lei constituit în anul 2013 pentru deprecierea participației Transgaz la capitalul social al Nabucco Gas Pipeline International GmbH, consecință a neselectării proiectului Nabucco Vest ca rută de transport a gazelor naturale.

Profitul realizat este însă mai mic cu 122 de milioane de lei decât suma totală a taxelor și impozitelor plătită statului, în valoare de 629,7 milioane de lei. Din acestea, TVA a reprezentat 254,788 mil lei, impozitul pe profit: 106,4 mil lei, redevența petrolieră: 163,5 mil lei, impozit pe venituri din salarii: 37.66 mil lei, iar impozitul pe construcții speciale: 1,922 mil lei.

Și profitul brut preliminat pe anul 2014 este mai mare cu 44%, respectiv cu 187.971 mii lei, decât cel înregistrat în 2013.

Veniturile totale ale Transgaz au crescut cu 137,7 milioane de lei sau 9% față de cele din 2013, fiind influențate pozitiv de tariful de rezervare capacitate mai mare față de cel din anul precedent cu 0,25 lei/MWh, cu o influenta pozitiva de 98.146 mii lei și de capacitatea rezervată mai mare cu 74.640.329 MWh datorită introducerii începând cu data de 1 august 2014 a rezervării de capacitate pe puncte de intrare-ieșire cu o influență pozitivă de 77.029 mii lei. Și cantitatea de gaze facturată mai mare cu 6,961 milioane MWh/624.772 mii mc (6%) pe seama gazelor transportate în vederea înmagazinării a avut o influență pozitiva de 51.681 mii lei.

Componenta volumetrică a tarifului de transport mai mică cu 0,76 lei/MWh a influențat negativ rezultatele companie, cu 96.484 mii lei.

În plus, eșecul Nabucco și-a spus la rândul său cuvântul și pe partea de venituri, veniturile financiare influențând negativ rezultatele cu 7,346 milioane de lei, din cauza faptului că în 2013 societatea a beneficiat de finanțarea unei majorări de capital NABUCCO echivalentul a 5 milioane euro.

Cheltuielile totale au scăzut cu 4%, în pofida faptului că cele de exploatare au fost mai ridicate cu 8%, respectiv 83,229 milioane de lei, față de cele din 2013.

Printre principalele cheltuieli care au afectat negativ cifra de afaceri se numără redevența pentru concesionarea SNT: 13.560 mii lei, impozitul pe monopolul deținut: 14.518 mii lei, cheltuielile cu personalul: 7.192 mii lei, taxa de acordare licență: 6.722 mii lei, amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale: 4.403 mii lei, ajustările pentru deprecierea activelor curente: 44.908 mii lei.

 Profitul net al gigantului rus Gazprom a scăzut în al treilea trimestru al anului trecut cu 62% din cauza scăderii vânzărilor și a deprecierii rublei.

Cu toate această scădere spectaculoasă a profitului net la 106 miliarde de ruble (1,5 miliarde de dolari), de la 276 miliarde ruble în perioada similară a lui 2013 , rezultatul anunțat este aproape dublu față de estimările analiștilor chestionați de Bloomberg, care se așteptau la un profit net de 58,8 miliarde de ruble.

Așa se face că, potrivit The Wall Street Journal, acțiunile Gazprom s-au apreciat cu 0,6% după anunțarea rezultatelor, un ritm de apreciere asemănător indicelui bursei moscovite.

Gazprom a pierdut numai puțin de 273 miliarde de ruble doar ca urmare a deprecierii rublei, după ce cu u an înainte câștigase de pe urma evoluției cursului de schimb rublă/dolar. Și vânzările din cel de-alș treilea trimestru al anului trecut au suferit, scăzând cu 4,9%, la 1130 miliarde de ruble.

Monopolul de stat Gazprom, responsabil cu furnizarea a 30 la sută din gazul cu care se aprovizionează Uniunea Europene, se confruntă cele mai mici vânzări la export din ultimii 11 ani. Gigantul rus ar putea pierde în urma deprecierii rublei (care a scăzut cu 46% față de dolar în 2014) venituri în valoare de 25 miliarde de dolari pe întreg anul trecut, ceea ce va pune sub presiune acordarea de dividende către principalul său acționar, guvernul rus, care are nevoie de acești bani pentru a-și echilibra execuția bugetară.

Ieftinirea prețului internațional al petrolului, care a pierdut peste 25% față de nivelul maxim înregistrat în acest an, dar și regimul fiscal instabil, a determinat OMV Petrom să-și revizuiască planurile de investiții pentru anul viitor.

"Contextul de piață mai puțin favorabil și cu volatilitate ridicată, ne determină să revizuim planurile de investiții pentru 2015. Acestea vor fi anunțate pe 19 februarie 2015, odată cu rezultatele financiare ale Grupului pentru trimestrul al patrulea și a celor preliminare pe anul 2014. Un cadru fiscal și de reglementare stabil și predictibil, favorabil investițiilor, rămâne o condiție-cheie pentru viitorul nostru program de investiții", a declarat CEO-ul OMV Petrom Mariana Gheorghe, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

Oficialii Petrom sunt în continuare optimiști și anticipează că, în pofida volatilității recente de pe piața, prețul mediu al țițeiului Brent pentru întregul an 2014 să înregistreze o valoare medie de aproximativ 100 dolari pe baril, iar diferențialul Brent-Ural să înregistreze un nivel redus.

Astfel, în condițiile scăderii recente a prețurilor la țiței, Petrom a demarat un proces de revizuire a proiectelor noastre investiții.

Taxa pe stâlp afectează investițiile

"Având în vedere ciclul lung al investițiilor în sectorul de țiței și gaze, schimbările regimului fiscal au un impact direct asupra operațiunilor companiei. Creșterile accizei pe carburanți implementate în ianuarie și aprilie 2014 sporesc presiunea asupra volumelor din activitatea de marketing din România. Noul impozit de 1,5%, aplicat la valoarea brută a construcțiilor, creează dificultăți în ceea ce privește investițiile din sectorul de țiței și gaze; în acest sens, autoritățile iau în calcul reducerea acestui impozit la 1%, începând cu 1 ianuarie 2015", se precizează în raportul companiei privind rezultatele financiare pe trimestrul al treilea.

Investiții în creștere cu peste un miliard de lei față de 2013

În trimestrul al treilea al acestui an, investițiile de explorare au crescut până la 370 mil lei, reflectând, în cea mai mare parte, forajul sondei Domino-2 în zona de adancime a Mării Negre (utilizand instalatia de foraj Ocean Endeavor), precum și forajul cu succes al sondei Marina-1 in apele de mica adâncime ale Marii Negre. 

Pe primele nouă luni ale anului, investitiile OMV Petrom au crescut la valoarea de 4.480 mil lei (1-9/13: 3.487 mil lei), ca urmare a investitiilor semnificativ mai mari in E&P si R&M.

Investitiile in E&P (3.698 mil lei) au reprezentat 83% din valoarea totala inregistrata in primele noua luni ale anului 2014, fiind cu 21% peste nivelul din 1-9/13. Aceste investitii au fost directionate catre forajul sondelor de dezvoltare, lucrari de reparatii capitale si operatiuni de adancime, instalatii de suprafata, proiecte de redezvoltare a zacamintelor, precum si catre proiectul “Neptun Deep”. Investitiile in R&M (694 mil lei) au fost generate in principal de oprirea planificata a rafinariei Petrobrazi in vederea finalizarii programului de modernizare al acesteia (instalatia de conversie in vid a motorinei). In plus, investitiile au fost alocate si proiectelor de eficientizare, precum si unor proiecte de conformitate cu cerintele legale si de mediu.

După ce a înregistrat un al doilea trimestru cu cifre dezamăgitoare, se pare că pe trimestrul al treilea OMV Petrom, cea mai importantă companie de petrol și gaze din regiune, și-a revenit. În trimestrul al treilea, compania a obținut un profit similar celui înregistrat în primele 6 luni ale anului.

Profitul înainte de plata dobânzilor şi a impozitelor al grupului a crescut semnificativ la valoarea de 1.352 mil lei (T2/14: 626 mil lei), întrucât rezultatul din T2/14 a fost afectat negativ de ajustarea de depreciere a unui grup de active din Kazahstan, de oprirea rafinăriei Petrobrazi și de cheltuieli de explorare mai mari. Oprirea planificata pentru o luna a rafinăriei a avut un impact negativ și asupra liniei de consolidare in T2/14 ca urmare a cantitatilor mari de titei ramase in stoc la finalul perioadei.

Profitul înainte de plata dobânzilor şi a impozitelor excluzând elementele speciale a crescut cu 35% comparativ cu trimestrul precedent (T2/14: 1.147 mil lei: T3/2014: 1,552 mil lei). Rezultatul financiar net, de - 76 mil lei, s-a deteriorat comparativ cu - 55 mil lei în T2/14, întrucat impactul pozitiv aferent castigurilor din diferente de curs valutar a fost depășit de cheltuielile cu dobânzile, în principal reprezentate de efectul generat de actualizarea creanțelor.

Vânzări în creștere cu 1% față de trimestrul precedent

Potrivit raportului pe trimestrul al treilea al companiei, comparativ cu T2/14, vânzările au crescut ușor, cu 1%, datorită creșterii sezoniere a volumelor vânzărilor de produse petroliere, contrabalansata aproape integral de scăderea cantităților de țiței și gaze naturale vândute.

Cheltuiala cu impozitul pe profit a fost de 256 mil lei (T2/14: 259 mil lei), iar rata efectiva a impozitului pe profit a fost de 20% in T3/14, mai mica decat rata de 45% din T2/14, aceasta din urma fiind afectata in principal de activitatile din Kazahstan.

Profitul net atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. a fost de 1.020 mil lei, mai mare decat in T2/14 (T2/14: 311 mil lei), in timp ce profitul net CCA atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. excluzand elementele speciale a crescut cu 44%, de la 827 mil lei in T2/14 la 1.189 mil lei in T3/14.

Rezultate în scădere față de perioada similară a anului trecut

Raportat la treimestrul al treilea al anului precedent, EBIT excluzand elementele speciale a scazut cu 7%, la 1.433 mil lei in T3/14, in principal din cauza vanzarilor mai mici de titei si a efectelor usor nefavorabile ale cursului de schimb (deprecierea USD fata de RON cu 1%), care au contrabalansat efectul cresterii usoare a vanzarilor de gaze si al cheltuielilor de explorare mai mici. EBIT-ul raportat a inregistrat valoarea de 1.355 mil lei, cu 12% sub nivelul inregistrat in T3/13, ca urmare a elementelor speciale inregistrate, in principal aferente restructurarii.

Rezultatele din primele nouă luni continuaă să fie negative. Astfel, vânzările OMV Petrom au scăzut în perioada ianuarie-septembrie cu 11%, de la 18,1 miliarde de lei la 16,2 miliarde de lei, iar profitul net s-a redus cu 34% şi a ajuns la 2,4 miliarde lei. Compania a înregistrat în primele nouă luni ale anului trecut un profit net de 3,6 miliarde de lei.

"Disciplina noastra financiara riguroasa din ultimii ani si alocarea stricta a capitallului ne-au permis indeplinirea obiectivelor pentru primele noua luni in pofidla volatilitatii recente a pretului titeiului. În explorare și producție am reusit sa stabilizam în linii mari productia din Romania si am implementat proiectele de investitii planificate. In acest an am efectuat cele mai ample investitii din activitatea de explorare de dupa privatizare, deruland un program complex de explorare, atat onshore, cat si offshore, cu 9 sonde forate pana in prezent. In Marea Neagra, evaluam datele obtinute de Ia sonda Domino-2, in timp ce platforma Ocean Endeavour foreaza sonda de explorare Pellican South-1 pentru a testa o noua structura geologica in perimetrul Neptun. Finallizarea modernizarii rafinariei Petrobrazi genereaza cresterea planificata, de 5 USU/bbl, a indicatorului marja de rafinare, ceea ce a contribuiit Ia rezultatul imbunatatit al sectorului de rafinare si marketing. In schimb, mediul de piata in activitatea de gaze si energie a ramas dificil, cererea de gaze si preturile la electricitate contractandu-se", a dclarat CEO-ul Petrom, Mariana Gheorghe, potrivit unui comunicat al companiei. {jathumbnailoff}

Producția de hidrocarburi a OMV, principalul acționar al celei mai importante companii românești, OMV Petrom, a crescut în trimestrul al treilea cu 13% față de perioada similară a anului trecut și cu 4,7 % față de cel de-al doilea trimestru al acestui an.

Creșterea este pusă de OMV pe seama majorării producției din Norvegia și revenirii parțiale a producției din Libia.

Producția totală de hidrocarburi în al treilea trimestru a OMV a totalizat 311,000 de barili echivalent petrol pe zi, o creștere de 13% față de perioada similară a anului trecut, când s-a înregistrat o producție de 275.000 de barili echivalent petrol pe zi, și cu 4,7% față de cel de-al doilea trimestru, când s-a înregistrat o producție de 297.000 de barili echivalent petrol pe zi.

Creșterea a fost parțial afectată de volumele de producție mai mici în Austria și România.

OMV Petrom a înregistrat, în trimestrul III 2014, o producție de petrol și gaze de 178.000 de barili echivalent petrol (boe), în scădere cu 2,1% față de cantitatea extrasă în aceeași perioadă a anului trecut. Față de trimestrul II din acest an, scăderea este de de 1,1%, de la 180.000 de boe.

Producția din Libia a reprezentat 10% din producția totală a OMV. 

În timp ce divizia de afaceri de gaz și de energie al companiei se confruntă un mediu de piață dificil, vânzările de gaze și volumele tranzacționate au crescut cu 37%. În al treilea trimestru, vânzările de gaze și volumele de tranzacționare au fost 117,92 terrawatt ore, de la un nivel la 85ț94 terrawatt oră în anul precedent.

Marja de rafinare a OMV a crescut în trimestrul al treilea la 4,90 dolari pe baril de la 1,92 dolari pe baril în al doilea trimestru și de la 1,17 dolari pe baril în perioada similară a anului trecut.

OMV va lansa rezultatele oficiale pe cel de-al treilea trimestru pe 6 noiembrie.

Profitul net al gigantului rus Gazprom din primul trimestru al acestui an s-a diminuat cu 41%, ajungând la 223 miliarde de ruble (6 miliarde de dolari), ratând ținta programată.

Potrivit Reuters, la baza acestor raportări dezamăgitoare au stat prețul mai redus perceput pentru gazul furnizat Ucrainei și deprecierea rublei. 

Analiștii chestionați de Reuters se așteptau ca profitul Gazprom să fie cu 40 de miliarde de ruble peste cel anunțat oficial, și anume 263,6 miliarde de ruble.

Gazprom a anunțat și o majorare a cheltuielilor operaționale ca urmare a provizioanelor de 71,3 miliarde de ruble, constituite din cauza creanțelor, "aflate sub semnul întrebării”, Naftogaz, compania de stat ucraineană importatoare de gaz de la Gazprom.

Potrivit Wall Street Journal, cifra de afaceri a Gazprom s-a majorat cu 7%, ajungând la 1,56 mii de miliarde de ruble, în timp ce cheltuielile operaționale au crescut cu 15%, ajungând la 1,09 mii de miliarde de ruble.

Gazprom și-a majorat vânzările către piața europeană cu 3%, acestea ajungând la 46,7 miliarde metri cubi. Vânzările către fostele state sovietice s-au micșorat cu 10%, ajungând la 16,3 miliarde de metri cubi, în timp ce cele către Ucraina s-au micșorat marginal încă dinainte ca Gazprom să stopeze livrarea de gaze către Kiev.

Transgaz și-a majorat în primul semestru al acestui an profitul net cu 119% față de perioada similară a anului trecut, acesta ajungând la 294,3 milioane delei, față de 134 milioane de lei cât a fost înregistrat în prima jumătate a anului 2013. Explicația acestei evoluții spectaculoase nu ține în primul rând de îmbunătățirea activității companiei, ci de faptul că profitul pe primul semestru al anului trecut a fost afectat de provizioanele de 110 milioane de lei constituite în urma eșecului proiectului Nabucco.

Profitul brut s-a dublat la rândul său, ajungând la 358,7 milioane de lei.

Veniturile totale ale Transgaz s-au majorat cu 14%, atingând nivelul de 873,14 milioane de lei.

Creșterea cifrei de afaceri s-a bazat în special pe majorarea cu 114 milioane lei a veniturilor din activitatea de trasport intern, care au ajuns la 714 milioane lei.

Creșterea spectaculoasă a profitului Transgaz are la bază constituirea în anul fiscal precedent a provizioanelor impuse ca urmare a eșecului Nabucco. Anul trecut, cheltuielile financiare au înregistrat o depășire de 102.317.320 lei pe seama provizionului pentru deprecierea activelor financiare ( 110,67 milioane de lei) reprezentând contribuția Transgaz la capitalul social al Nabucco Gas Pipeline International GmbH, constituit ca urmare a neselectării proiectului Nabucco Vest ca rută de transport a gazelor naturale provenite din Marea Caspică, în favoarea TAP.

Romgaz și-a majorat, în prima jumătate a acestui an, profitul net cu aproximativ 40%, acesta ajungând la 870,958 milioane de lei de la un nivel de 622,385 milioane de lei înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Rezultatele Romgaz ar fi fost și mai spectaculoase, iar profitul ar fi sărit de un miliard de lei (dacă nu chiar s-ar fi dublat) dacă nu ar fi trebuit să plătească noile taxe introduse anul trecut de guvernul Ponta, taxa de 60% pe veniturile suplimentare obținute din liberalizarea prețului la gaze (188 de milioane de lei) și impozitul pe construcții speciale, popular cunoscută ca taxa pe stâlp (45 milioane lei).

Creșterea cu 39,94% a profitului Romgaz a fost realizată pe baza unei majorări a cifrei de afaceri cu 33%, aceasta ajungând la 2,53 miliarde de lei, de la nivelul de 1,9 miliarde de lei, înregistrat în primul semestru al anului trecut.

Creșterea cifrei de afaceri a fost cel mai puternic influențată de creșterea cu 46,32% (sau cu 638 milioane de lei) a veniturilor din vânzarea gazelor din producția internă. Acestea s-au ridicat la 2,015 miliarde de lei. Pe lângă majorarea cu 11% a volumului de gaze vândut pe piața internă, Romgaz a profitat și de vânzarea gazelor cu un preț mediu mai mare cu 31,69% față de cel realizat în 2013, fapt ce a avut o influență pozitivă în creșterea veniturilor din vânzarea gazelor din producția internă de 484,981 milioane lei.

Importurile, în cădere liberă

Veniturile din vânzarea gazelor de import au fost de doar 99,881 milioane de lei, în scădere cu 220,6 milioane de lei (sau 68,84%) față de perioada similară a anului trecut.

Reducerea cantităților de gaze livrate din import se datorează atât scăderii cererii de consum pe piața de gaze naturale, cât și prevederilor Ordinului ANRE nr.24/2013 pentru aprobarea Metodologiei de alocare a cantităților de gaze naturale rezultate din activitatea de producție necesare acoperirii consumului pe piața reglementată, conform căruia producătorii de gaze naturale nu mai au obligația să livreze gaze în amestec intern cu import.

Veniturile din vânzarea de energie electrică ale Romgaz au crescut în primul semestru al anului 2014 cu 135 de milioane lei, comparativ cu 2013. Această creștere se datorează preluării CTE Iernut, care s-a efectuat începând cu 1 februarie 2013, iar procesul de integrare a CTE Iernut în cadrul Societății, a necesitat lucrări complexe și obținerea de diferite autorizații de funcționare, astfel încât activitatea CTE Iernut a început la sfârșitul trimestrului I 2013, iar veniturile înregistrate până la sfârșitul semestrului I 2013 au fost semnificativ mai mici comparativ cu aceeași perioadă din 2014.

Costul mărfurilor vândute a scăzut cu 56,10%, de la 302 milioane lei în semestrul I al anului 2013 la 133 milioane lei în primele șase luni ale lui 2014, în principal ca urmare a diminuării vânzărilor de gaze naturale achiziționate din import.

Oltchim, companie aflată în insolvență, pe care guvernul ar dori să o privatizeze până la finalul anului, și-a redus pierderile la 6 luni cu 22% față de perioada similară a anului trecut.

În primul semestru al acestui an, Oltchim a înregistrat pierderi de 114,51 milioane lei, cu 33 de milioane de lei mai reduse decât pierderile raportate pe primele șase luni ale lui 2013, care se cifrau la 147,49 milioane lei.

Pierderile din exploatare au fost de 108,8 milioane lei, iar pierderile financiare s-au cifrat la 5,7 milioane lei.

Veniturile din exploatare s-au situat la 274,3 milioane lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut — 206,98 milioane lei, iar cheltuielile din exploatare s-au cifrat la 383,1 milioane lei.

Potrivit Agerpres, în prima jumătate a anului 2014, vânzările pe piața internă de produse chimice ale companiei Oltchim au reprezentat 31% din cifra de afaceri, iar pe piața internațională — 69%.

Acționarul majoritar este statul român, prin Ministerul Economiei, cu o participație de 54,8% din totalul acțiunilor.

Rompetrol Rafinare (RRC) a raportat pentru primul semestru pierderi de aproape 47 milioane dolari, cu 40% mai mici faţă de nivelul de 78,43 milioane dolari înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce cifra de afaceri brută a crescut cu 41%, la 2,78 miliarde dolari.

Rompetrol Rafinare, parte a KMG International, fostul grup Rompetrol, a înregistrat în primele şase luni ale anului trecut o cifră de afaceri brută de 1,96 miliarde de dolari.

"Indicatorii financiari au fost susţinuţi în principal de rezultatele operaţionale pozitive - materiile prime procesate (+46%), vânzările de carburanţi pe piaţa internă (+24%) şi la export (+75%), dar şi de reducerea costurilor de procesare prin creşterea eficienţei energetice şi menţinerea disponibilităţii mecanico-operaţionale", se arată într-un comunicat al companiei transmis miercuri Bursei de Valori Bucureşti.

În perioada analizată, compania a consemnat un profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) de 25,48 milioane de dolari, faţă de un rezultat negativ de 8,21 milioane de dolari în primele şase luni ale anului trecut.

Rafinăriile companiei, Petromidia şi Vega, au prelucrat în primul semestru peste 2,4 milioane tone de materie primă, cu 46% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Pe partea de rafinare şi petrochimie, compania a raportat afaceri brute de 2,55 miliarde de dolari, cu 53% peste nivelul de 1,67 miliarde de dolari atins în intervalul similar din 2013, fiind influenţate de creşterea volumelor vândute şi a cotaţiilor internaţionale ale produselor petroliere.

Pierderile aferente sectorului de rafinare au scăzut în intervalul analizat cu 28,8%, de la 78,37 milioane de dolari la 55,79 milioane de dolari.

Segmentul de rafinare şi petrochimie cuprinde rezultatele Rompetrol Rafinare (care operează rafinăriile Petromidia şi Vega) împreună cu activitatea petrochimică şi rezultatele Rompetrol Petrochemicals.

Exporturile Rompetrol Rafinare au depăşit 1 miliard de dolari în prima jumătate a anului, iar compania estimează că în întregul an 2014 va exporta cu 20% mai mmulte produse comparativ cu nivelul de 1,7 miliarde de dolari atins în 2013.

Cifra de afaceri consemnată de Rompetrol Rafinare în zona distribuţiei de carburanţi a crescut în intervalul analizat cu 28% în primul semestru, de la 1,17 miliarde de dolari la 1,49 miliarde de dolari.

Compania a înregistrat pe acest segment un profit net de 6,93 milioane de dolari, de la 324.136 de dolari în perioada similară a anului trecut.

Vânzările totale de carburanţi prin Rompetrol Downstream, divizia de retail a KMG International în România, au urcat cu 18% în primul semestru, de la 743.000 de tone la 881.000 de tone, se spune în comunicat.

În România, compania operează peste 744 puncte de distribuţie carburanţi, 230 de staţii de gaz petrolier lichifiat, 9.000 de puncte de distribuţie a buteliilor şi trei staţii de îmbuteliere a gazului petrolier lichefiat.

Segmentul de distribuţie cuprinde rezultatele subsidiarelor Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas.

Rezultatele sunt neauditate şi consolidate, iar raportarea a fost realizată conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), se menţionează în comunicat.

Situaţiile financiare consolidate ale Rompetrol Rafinare includ rezultatele Rompetrol Rafinare şi ale subsidiarelor Rompetrol Petrochemical, Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas.

KMG International este deţinut de compania petrolieră de stat KazMunaiGaz din Kazahstan.

Creșterea costurilor de producție cu numai puțin de 30% ca urmare a introducerii impozitului pe construcții, dar și a cheltuielilor mai mari cu personalul din România, au înjumătățit profitul OMV Petrom în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Profitul net atribuit acționarilor Petrom a fost de 1,387 miliarde de lei, cu 42% mai mic decât cel înregistrat în prima jumătate a lui 2013 (3,391 miliarde lei).

EBIT-ul Grupului Petrom a fost de 2.098 mil lei (1-6/13: 2.970 mil lei), fiind influențat negativ de cheltuielile nerecurente aferente ajustării de depreciere a unui grup de active din Kazahstan și de introducerea unui nou impozit pe construcții începând cu 1 ianuarie 2014. De asemenea, oprirea planificată a rafinăriei Petrobrazi din T2/2014 a influențat negativ rezultatul operațional, susține Petrom.

EBIT CCA excluzand elementele speciale a scăzut la valoarea de 2.624 mil lei în 1-6/14. EBIT CCA excluzând elementele speciale este calculat după eliminarea elementelor speciale de natura cheltuielilor în valoare de 535 mil lei, și a câștigurilor din deținerea stocurilor, în valoare de 9 mil lei.

Profitul net CCA atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. excluzand elementele speciale a avut valoarea de 1.907 mil lei, cu 22% mai mic decat valoarea de 2.431 mil lei in 1-6/13. Profitul pe actiune a fost de 0,0245 lei in 1-6/14 (1-6/13: 0,0422 lei), in timp ce profitul pe actiune CCA excluzand elementele speciale a fost de 0,0337 lei (1-6/13: 0,0429).

Costuri de producție majorate cu 30%

Costurile de productie ale Grupului in USD/bep au crescut cu 30%, din cauza costurilor mai mari inregistrate in Romania, a efectelor nefavorabile ale cursului de schimb si a productiei mai scazute in Kazahstan. In Romania, costurile de productie in USD/bep au crescut cu 31%, iar in RON/bep au crescut cu 26% fata de T2/13, reflectand in principal noul impozit pe constructii introdus in 2014 si costuri mai mari cu personalul (incluzand si cheltuieli nerecurente) ca rezultat al negocierilor privind Contractul Colectiv de Munca din T2/14.

Investițiile Petrom din cel de-al doilea trimestru al acestui an au fost cu 54% mai mari față de, datorita modernizării rafinăriei Petrobrazi si investitiilor de explorare mai mari ca urmare a intensificarii activitatii in Marea Neagră.

Valoarea vanzarilor consolidate in perioada 1-6/14 a scazut cu 7% comparativ cu 1-6/13, la 10.719 mil lei, in principal din cauza scaderii volumelor vanzarilor de produse petroliere (ca urmare a majorării accizelor) si electricitate comparativ cu perioada similara a anului trecut, fiind partial contrabalansata de cresterea pretului gazelor naturale. Vanzarile din segmentul G&E, reflecta volumele mai mici de electricitate si gaze naturale vandute. Vanzarile din segmentul R&M au reprezentat 76% din totalul vanzarilor consolidate, cele din G&E au reprezentat 19% iar cele din E&P 5% (vanzarile din E&P au fost, in mare parte, vanzari in interiorul grupului, nu catre terti).

„In prima jumatate a anului 2014 am continuat sa implementam proiectele noastre de investitii in conformitate cu strategia companiei. Astfel, am finalizat cu succes, in termenele si bugetul stabilite, proiectul de modernizare a rafinariei Petrobrazi, demarat in 2010, in valoare de 600 mil euro, care ne va permite imbunatatirea marjelor de rafinare si o mai buna satisfacere a cererii pietei. In E&P, operatiunile de foraj si reparatii capitale au contribuit la stabilizarea productiei interne. In zona offshore de mica adancime, sonda de explorare Marina-1 a descoperit cel mai mare zacamant de titei din Marea Neagra, de la privatizare. In zona de mare adancime am finalizat mobilizarea platformei Ocean Endeavor, care ne-a permis inceperea forajului la sonda Domino-2 din blocul Neptun Deep, cu scopul de a confirma descoperirea initiala de gaze si de a identifica posibilitati suplimentare de explorare. Cererea redusa de produse petroliere si gaze, combinata cu impozitarea suplimentara introdusa in 2013-2014, a neutralizat in mare masura beneficiile rezultate in urma liberalizarii pretului la gaze. Cu toate acestea, avand in vedere ciclul lung al investitiilor in sectorul de titei si gaze si presupunand un viitor cadru fiscal si de reglementare favorabil investitiilor, ne vom continua proiectele, concentrandu-ne in special pe cele de explorare si redezvoltare zacaminte, atat onshore, cat si offshore.”, a declarat, potrivit unui comunicat, CEO-ul Petrom, Mariana Gheorghe.

Producția de petrol și gaze a OMV Petrom a fost relativ constantă în cel de-al doilea trimestru al anului în special ca urmare a unei ușoare creșteri a producției din România, care a compensat in mare parte reducerea producției din Kazahstan. În cel de-al doilea trimestru al acestui an OMV Petrom a produs 180 de mii barili echivalent petrol (boe) pe zi, în scădere cu 2 mii boe/zi față de trimestrul întâi și cu 4 mii boe/zi față de perioada similară a anului trecut. Producția totală a OMV însă a scăzut considerabil, cu 5% sau cu 14 mii de barili echivalent petrol față de cea din primul trimestru, de la 311 mii boe pe zi, aceasta ajungând la 297 boe pe zi.

Scăderea producției este explicată de oficialii OMV, într-un raport preliminar prezentat în această dimineață investitorilor, prin scăderii producției în Kazahstan, prin închiderea unor exploatări din Libia, şi a rezultatelor mai slabe din Norvegia, în pofida succesului înregistrat cu lansarea perimetrului Gudrun. Potrivit OMV, aceste efecte negative au fost parțial compensate de o creștere, de mici dimensiuni, a producției din Austria și România.

Chiar dacă vânzările de gaze ale grupului (89,15 TWh)au crescut raportat la cele din perioada similară a anului trecut (85TWh), cele de petrol s-au redus cu 18% în special ca urmare a activității dezamăgitoare din Norvegia și Libia. Vânzările de gaze ale OMV Petrom au fost relatv constante, 11,24 TWh, față de de 11,5 TWh în cel de-al doilea trimestru al anului trecut.

Costurile de explorare s-au majorat cu 180 milioane euro, ca urmare a recunoașterii eșecului în forarea unor puţuri din Gabon, Insulele Faroe şi Norvegia.

Costurile de producție s-a majorat, la rândul lor, din cauza creșterii costurilor cu forța de muncă din România, unde, în urma negocierilor colective angajații au obținut o majorare salarială considerabilă.

Întreruperea activității rafinăriei Petrobrazi, în vederea finalizării programului de investiții, a condus ma majorarea stocurilor de țiței, care se transformă din punct de vedere contabil, în înregistrarea unui profit nerealizat de 40 de milioane de euro. {jathumbnailoff}

După Rompetrol Well Services, protestele împotriva gazelor de șist au mai înregistrat un "succes", afectând profitabilitatea Prospecțiuni S.A., unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii geologice şi geofizice din România.

Climatul de teamă impregnat de proteste la nivel local și cheltuielile de exploatare în ascensiune, din cauza iernii, au făcut ca, pe primul trimestru al acestui an, Prospecțiuni S.A. să înregistreze o pierdere netă de 5,19 milioane lei, de peste două ori mai mare decât cea din perioada similară (-2,54 milioane lei).

Potrivit raportului trimestrial al Prospecțiuni, în cursul trimestrului I al anului 2014, compania a efectuat servicii de achiziție date geofizice 2D și 3D cu 5 echipe geofizice, precum și lucrări de procesare date geofizice în baza contractelor încheiate cu: OMV Petrom SA, SNGN Romgaz SA și Chevron.

"Deși cererea de lucrări de achiziție date geofizice 2D și 3D a crescut față de anul 2013, din păcate, în prima parte a anului 2014, aceasta creștere a cerințelor de servicii nu s-a realizat la nivelul așteptat din cauza întârzierii ratificării restului de Acorduri de Concesiune dintre ANRM și companiile câștigătoare din Runda a X a, ca urmare a protestelor împotriva gazelor de șist în diverse zone din țară, din cauza problemelor cauzate de accesul echipelor pe teren, cât și din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile", precizează conducerea companiei.

Toată industria este afectată deși numai o companie explorează gaze de șist

Prospecțiuni S.A. atrage atenția că protestele împotriva gazelor de șist au efecte negative asupra întregii industrii de petrol și gaze, pe tot teritoriul țării, deși în România numai o companie deține licență de explorare a gazelor de șist. Restul companiilor explorează gaze convenționale.

În acest an, Prospecțiuni SA a întâmpinat mari probleme în obținerea permiselor de lucru de la autorități (primării, Romsilva, Apele Romane) și a avizelor de la proprietari și arendașii de terenuri, pentru lucrările de achiziție date geofizice, ca urmare a creșterii numărului de proteste împotriva gazelor de șist și a industriei petroliere, în general, Ia nivelul întregii țări.

Cifra de afaceri, în creștere cu 20,1%

Chiar și în aceste condiții, Prospecțiuni SA a înregistrat în primul trimestru al anului 2014 o creștere a cifrei de afaceri cu 13,6 milioane lei, aceasta ajungând la 78,7 milioane lei față de 65,1 milioane lei î perioada similară a anului trecut. Veniturile din exploatare au crescut la rândul lor cu 13 milioane lei, la 81,3 milioane lei comparativ cu 68,3 milioane lei primul trimestru din 2013.

Activitatea în lunile de iarna a implicat o creștere a cheltuielilor din exploatare (85,2 milioane lei, față de 69 milioane lei în 2013) cauzată, în principal, de gradul de accesibilitate scăzut al terenului în această perioadă.

Creșterea cheltuielilor din exploatare a condus la înregistrarea unei pierderi brute de 5,054.904 lei, în creștere cu 3.302.936 lei față de perioada similara a exercițiului anterior, când pierderea înregistrată era de 1.896.647 lei.

Romgaz și-a majorat profitul net în primul trimestru al acestui an cu 82% față de perioada similară a anului trecut, pe baza unei creșteri a cifrei de afaceri în creștere cu cu 25,5%, cauzată nu atât de volum, cât de majorările de prețuri aduse de liberalizarea pieței.

Principala explicație a profitului net de 608, 38 milioane de lei (față de 332,781 milioane în primul trimestru al anului trecut) este majorarea veniturilor din vânzarea gazelor din producția internă.

Deși cantitățile de gaze livrate din producția internă au înregistrat o ușoară creștere, Romgaz recunoaște că majorarea veniturilor din vânzarea de gaze din producția internă se datorează în cea mai mare parte majorării prețurilor de vânzare a gazelor conform calendarului de liberalizare a prețurilor la gaze.

Livrarea de gaze din import s-a diminuat cu 56%

Cantitățile de gaze livrate din import au scăzut în primul trimestru al anului 2014, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, înregistrând o scădere valorică de 56%. Reducerea cantităților de gaze livrate din import se datorează atât scăderii cererii de consum pe piața de gaze naturale, cât și prevederilor Ordinului ANRE nr.24/2013 pentru aprobarea Metodologiei de alocare a cantităților de gaze naturale rezultate din activitatea de producție necesare acoperirii consumului pe piața reglementată, conform căruia producătorii de gaze naturale nu mai au obligația să livreze gaze în amestec intern cu import.

Costul mărfurilor vândute a scăzut și el cu 49,16%, de la 200 milioane lei în trimestrul I al anului 2013 la 102 milioane lei în 2014, în principal ca urmare a diminuării vânzărilor de gaze naturale achiziționate din import.

Cheltuieli suplimentare cu impozitele de minim 100 de milioane de lei

Categoria "Alte cheltuieli" a înregistrat o creștere de 67,91%, cauzată în principal de cheltuielile cu alte taxe și impozite. Astfel, a crescut costurile cu cu redevența pentru gaze naturale ca urmare a creșterii prețului de vânzare a gazelor naturale și a fost înregistrată taxa pentru construcții speciale în sumă de 24,5 milioane lei.

Introducerea, începând cu data de 1 februarie 2013 a impozitului suplimentar asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale a determinat o creștere a cheltuielilor de 80,5 milioane. {jathumbnailoff}

Transgaz a obținut în primul trimestru al acestui an un profit net în valoare de 248,8 milioane de lei, cu 37% (67.24 milioane lei) peste nivelul profitului net înregistrat în perioada similară a anului trecut. Profitul brut pe primul trimestru a fost de 273,34 milioane lei, mai mare cu 29% (62.2 milioane lei) față de cel obținut în același interval al anului trecut.

Față de majoritatea companiilor care activează în sectorul energetic, impactul nou introdusului impozit pe construcțiile speciale, popular cunoscut sub numele de taxa de stâlp, a fost unul redus, de doar 3,28 milioane de lei.

Veniturile Transgaz s-au majorat în primul trimestru al anului cu 15% (un plus de 70,35 milioane de lei) față de perioada similară a anului trecut. Printre cauzele majorăririi veniturilor companiei se numără majorarea tarifului de rezervare capacitate cu 1,22 lei/MWh (influență pozitivă de 91.5 milioane lei) și majorarea componenței volumetrice a tarifului de transport cu 0,111 lei/MWh, (influență pozitivă de 4,96 milioane lei). O influență negativă asupra veniturilor a venit din partea reducerii cantității de gaze naturale cu 6% sau 2.730.745 MWh sau 260.598 mii metri cubi (influență negativă de 20,481 milioane lei), a micșorării componentei de rezervare cu 11% sau 4.433,78 MWh/h (influență negativă de 2,085 milioane lei) și a scăderii veniturilor din serviciile de transport internațional de gaze naturale cu 184 mii lei datorată evoluției cursurilor medii de schimb leu/dolar.

Cheltuielile Transgaz s-au majorat cu 3% (sau 8,14 milioane de lei), din care impozitul pe construcțiile speciale a reprezentat 3,281 milioane lei. Redevența pentru concesionarea sistemului de transport s-a majorat și ea cu 7,371 milioane lei, ca urmare a creșterii veniturilor din activitatea de transport, ca și impozitul pe monopolul natural, cu 7,257 milioane lei.

Transgaz a compensat în mare parte acest impact negativ prin economii de 19,295 milioane lei ca urmare a unei cantități de gaze naturale destinată consumului tehnologic mai mică cu 452.630 MWh/43.678 mii mc (63%).

Noul impozit pe construcții a mai făcut o victimă, Nuclearelectrica S.A. (SNN), care a obținut în primul trimestru al acestui an a un profit net de 102 milioane de lei, cu 30% mai redus decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Motivul principal: pentru perioada de 3 luni încheiată la 31 martie 2014 a fost preliminată o cheltuială cu impozitul pe construcții speciale în cuantum de 22 milioane lei.

De altfel, Nuclearelectrica recunoaște și în textul raportului privind rezultatele financiare pe primul trimestru că reducerea profitului net a fost cauzată de "scăderea veniturilor din exploatare din cauza scăderii prețurilor de vânzare a energiei electrice, a creșterii cheltuielilor cu plate impozitelor și taxelor și a creșterii cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe."

Diferența de 10 milioane de lei provine din scăderea veniturilor din vânzarea energiei electrice, de 433 milioane lei (cu -11% mai mici decât cele din perioada similară a anului trecut) pe fondul unei cantități similare de energie electrică vânduta (2,8 TWh), dar a unor prețuri mult mai mici de vânzare a energiei electrice (-13% pe piața concurențială). In acest context, Nuclearelectrica susține că a aplicat o strategie de vânzări adaptată la piață, în scopul minimizării efectelor contextului de piață. 

EBITDA în trimestrul înâi a fost de 200 milioane lei (-28% vs T1 2013), pe fondul veniturilor din exploatare mai mici cu circa 11% și a majorării cheltuielilor cu impozite și taxe (+22 mil lei în T1 2014 – impozitul pe construcții speciale). 

51,3% din energie, vândută pe piața concurențială

În trimestrul I 2014, SNN a derulat 68 de contracte de vânzare energie din carte 6 contracte reglementate, 1 contract de furnizare cu Transelectrica și 61 contracte pe piața concurențială.

Cantitățile de energie vândute pe piața concurențială (PCCB) au reprezentat în trimestrul I al anului 51,3% din volumul total al energiei vândute. Prețul mediu de vânzare pe contractele încheiate pe PCCB pentru contractele cu livrare în trimestrul I al anului 2014 a fost de 171,99 lei /MWh, înregistrând o scădere de peste 16% față de prețul mediu înregistrat pe contractele PCCB în anul 2013, de 205,78 lei/MWh.

ArcelorMittal a denunțat contractul pentru că trebuia să plătească certificate verzi, taxa pentru cogenerare

Contractul încheiat cu ArcelorMittal și aflat în derulare inclusiv în trimestrul I al anului 2014 a fost denunțat de cumpărător la sfârșitul lunii martie, după 12 luni de derulare, cu explicația ca diferența dintre prețul din contract și prețul de piață din martie 2014 nu mai poate fi suportată, în condițiile în care ArcelorMittal trebuie să plătească o serie de taxe pentru energia consumată - certificate verzi, taxa pentru cogenerare etc.).

La data de 20.03.2014, SNN a încheiat un contract de vânzare energie electrică prin PCCB, cu GEN-I Bucharest-Electricity Trading and Sales S.R.L., având ca obiect livrarea de energie în perioada 28.03.2014-31.03.2016, la o putere constantă de 130 MW, totalizând un volum de energie electrică de 2.293.070 MWh. Valoarea totala a tranzacției este de 381.039.442 lei, corespunzător prețului de închidere a licitației de 166,17 lei/MWh cu taxa de transport inclusă, pentru primul an contractual.

Cantitatea de energie vândută pe baza de contracte și pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a fost de 2.824.720 MWh, cu 0,36% peste programul de vanzari, de 2.814.663 MWh (diferența dintre energia vândută și energia livrată de CNE Cernavodă a fost compensată pe Piața de Echilibrare și a apărut ca urmare a unor abateri negative fata de prognoza zilnica).

Pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), în trimestrul I 2014, s-a vândut o cantitate de energie reprezentând 13,1% din volumul total de vânzări, față de o cota procentuala de 1,5% înregistrată în semestrul II 2013. Prețul mediu de vânzare a energiei pe PZU realizat de SNN a fost de 146,65 lei/MWh, față de 156,24 lei/MWh înregistrat în aceeași perioadă din 2013. {jathumbnailoff}

Rompetrol Rafinare, parte a grupului KMG International, a încheiat primul trimestru cu o cifră de afaceri brută de 1,3 miliarde dolari, în urcare cu 48% de la 884,3 milioane dolari în perioada similară din 2013, pe fondul creşterii vânzărilor, dar pierderile au avansat, la 26,8 milioane dolari.

"Rezultatele financiare consolidate ale companiei au fost influenţate pozitiv de creşterea cantităţilor produse si vândute faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi negativ de evoluţia cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi produsele petroliere", potrivit unui comunicat al companiei.

Pe partea de rafinare, compania a înregistrat în primul trimestru o cifră de afaceri brută de 1,21 miliarde dolari, mai mare cu 56% faţă de nivelul de 778,8 milioane dolari din aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind influenţată de vânzarea unor cantităţi mai mari de produse petroliere.

În comunicat se precizează că, în urma investiţiilor derulate de KMG International şi KazMunayGas, rafinăria Petromidia a prelucrat în perioada analizată 13.000 tone de ţiţei/zi, cea mai mare cantitate de la înfiinţarea rafinăriei, în 1979.

Investiţiile totale realizate de KMG International şi KazMunayGas la Petromidia se ridică la peste 1,3 miliarde de dolari. Petormidia acoperă 43% din capacitatea de rafinare a României şi poate prelucra anual 5 milioane tone de ţiţei.

Pentru acest an, investiţiile programate de Rompetrol Rafinare sunt estimate la peste 35 milioane de dolari.

Vânzările de carburanţi ale companiei au fost de 892.000 tone în primul trimestru, cu 81% mai mari comparativ cu cantitatea de 492.000 tone livrată în perioada similară a anului trecut, potrivit comunicatului.

Vânzările de carburanţi pe piaţa internă au crescut cu 42%, în timp ce livrările către pieţele externe au urcat cu 120% faţă de primul trimestru din 2013, se precizează în comunicat.

Rompetrol Rafinare a exportat în primul trimestru produse petroliere de peste 600 milioane de dolari.

Pierderile aferente activităţii de rafinare a ţiţeiului au crescut cu 20,3%, de la 25,1 milioane dolari la 30,2 milioane dolari.

Rompetrol Rafinare a înregistrat din activitatea de distribuţie a carburanţilor o cifră de afaceri brută de 645,8 milioane de dolari, în urcare cu 28% de la 503,2 milioane de dolari în primele trei luni din 2013.

Segmentul de distribuţie a generat un profit net de 1,5 milioane de dolari, de la pierderi de 1 milion de dolari în primele trei luni ale anului trecut.

Rompetrol Rafinare operează la nivel naţional peste 750 de puncte de distribuţie a carburanţilor, în staţii proprii, partener, unităţi mobile şi baze mobile.

Rezultatele financiare consolidate ale Rompetrol Rafinare includ datele companiilor Rompetrol Rafinare, Rompetrol Petrochemicals, Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas, potrivit comunicatului.

Rezultatele sunt neauditate, iar raportarea a fost realizată conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

Grupul Rompetrol este controlat de compania petrolieră kazahă de stat KazMunaiGaz.

Rompetrol Well Services S.A., societate a grupului KMG International N.V., fost Rompetrol Group International N.V., specializată în servicii speciale de sondă, și-a înjumătățit în primul trimestru al acestui an profitul net, care a coborât la 3,25 milioane de lei de la 6,61 milioane de lei în perioada similară a anului trecut.

O scădere, mai temperată însă, a înregistrat și cifra de afaceri a Rompetrol Well Services, care a ajuns la un nivel de 21,16 milioane de lei de la 25,69 milioane de lei în primul trimestru al anului trecut. 

Potrivit unui comunicat al companiei, scăderea profitului net pe primul trimestru al acestui an a fost cauzată de faptul că, în această perioadă, clienții din România au înregistrat întârzieri în obținerea autorizațiilor de construcție pentru noile sonde de petrol și gaze, și astfel serviciile prestate pentru aceștia au scăzut, această tendință putând să se mențină și în perioada următoare.

De altfel, Rompetrol Well Services a compensat scăderea veniturilor din exploatare, de la 19,2 la 17 milioane de lei, prin reducerea cheltuielilor cu materialele consumabile, de la 6,93 la 4,32 milioane de lei.

Capitalul social al Rompetrol Well Services era la 31.03.2014 de 27.819.090 lei, echivalent a 278.190.900 acțiuni cu o valoare nominală de 0,10 lei/acțiune, din care KazMunaiGas International N.V. (KMG) deținea 71,73%.

La data de 06.03.2014, acționarul majoritar "The Rompetrol Group N.V." și-a schimbat denumirea în "KMG International N.V."

Efectul noilor impozite și al majorării impozitelor mai vechi din sectorul energetic nu s-a lăsat mult așteptat. OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol și gaze din România și din regiune, a raportat pe primul trimestru al acestui an rezultate financiare mult mai reduse comparativ cu perioada similară a anului trecut, în special ca urmare a majorării costurilor de producție cu 16% cauzată de noul impozit pe construcții cunoscut popular ca "taxa pe stâlp".

Astfel, profitul net atribuit acționarilor a scăzut cu 19%, până la 1,075 miliarde de lei, iar vânzările s-au diminuat până la 5,296 miliarde de lei, cu 9% mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

Iar veștile nu sunt deloc bune pentru OMV Petrom. Majorarea de la 1 aprilie cu 40 de bani pe litru a accizelor (după cea de 10 bani pe litru de la începutul anului rezultată din modificarea formulei de calcul) va influența negativ cererea, implicit vânzările de carburanți, în celelalte trei trimestre ale anului, afectând suplimentar profitabilitatea companiei.

Povară fiscală mare și mediu de piață deteriorat

"Performanța noastră financiara din trimestrul întâi al acestui an reflectă povara fiscală mai mare și mediul de piață deteriorat. Cererea scăzută pe piețele de gaze, electricitate și combustibili, împreună cu marjele de rafinare mai mici au fost doar parțial compensate de inițiativele de excelență operaționala și management al costurilor în toate diviziile de activitate", precizează CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe, în raportul privind rezultatele financiare trimestriale al companiei.

Taxa pe stâlp a majorat costurile de producție cu 16%

Potrivit raportului, costurile de producție ale Grupului, exprimate în dolari pe bep (baril echivalent petrol), au crescut cu 14%, în principal din cauza costurilor mai mari din România, a efectelor nefavorabile ale cursului de schimb (deprecierea dolarului în raport cu leul) și a volumelor mai mici de producție disponibile pentru vânzare. "În România, costurile de producție exprimate în USD/bep au crescut cu 16%, iar cele exprimate în RON/bep au crescut cu 14% față de perioada similară a anului trecut, în cea mai mare parte din cauza noului impozit pe construcții", se precizează în raport. "Taxa pe stâlp" se plătește pentru fiecare dintre cele 9.000 de sonde operate de Petrom, iar valoarea ei anuală este estimată de experții companiei la 70-100 milioane de dolari.

Accizele - presiune suplimentară asupra volumului vânzărilor

De altfel, și anticipațiile conținute în raport sunt pesimiste. OMV Petrom crede că "marjele de rafinare și volumele din marketing vor continua să rămână sub presiune, ca urmare a cotațiilor internaționale ridicate la țiței și produse petroliere, precum și ca efect al slabei revigorări economice din regiune. Creșterile accizelor din ianuarie și aprilie 2014 vor exercita o presiune suplimentară asupra volumelor vânzărilor din marketing în România."

Conducerea companiei propune acţionarilor un dividend brut de 2,57 lei/acţiune, care raportat la cel mai recent preţ al acţiunilor Romgaz la bursă, de 33,49 lei, conferă un randament de 7,67%.

Compania a distribuit acţionarilor un dividend brut de 27,68 lei/acţiune, însă atunci numărul de acţiuni era mai mic, iar valoarea nominală era de 10 lei/titlu. Înaintea listării, AGA a decis scăderea valorii nominale de la 10 lei la 1 leu şi creşterea numărului de acţiuni de zece ori, capitalul social rămânând acelaşi.

Astfel, raportat la numărul de acţiuni din prezent, dividendul brut de anul trecut ar fi de 2,768 lei/titlu.

Dividendele ar urma să fie distribuite începând cu data de 28 iulie.

Propunerea de dividend urmează să fie discutată într-o AGA programată pentru 28 aprilie.

Valoarea cumulată a dividendelor anunţate de companie este mai mare decât profitul net preliminar prezentat la finalul lunii februarie, de 930,7 milioane lei (210,6 milioane euro). Profitul anunţat atunci este cu aproape 17% sub câştigul din 2012.

Cifra de afaceri a Romgaz a crescut cu 1,5% anul trecut, la 3,89 miliarde lei (881,2 milioane euro).

Statul controlează 70% din acţiunile Romgaz, Fondul Proprietatea are 15% din titluri, iar diferenţa este în portofoliile altor investitori, fiind vândute anul trecut printr-o ofertă publică atât pe bursa de la Bucureşti, cât şi pe cea de la Londra.

Acţiunile Romgaz au încheiat şedinţa bursieră de miercuri în creştere cu 1,48%, la 33,49 lei. La această cotaţie, capitalizarea bursieră a companiei este de 12,907 miliarde lei (2,891 miliarde euro).

Transelectrica propune acordarea unui divident brut pentru anul financiar 2013 în valoare de 2,228 lei, de 5,5 ori mai mare decât cel distribuit pentru anul precedent, de 0,404 lei pe acțiune.

Valoarea totala a dividendelor ce vor fi alocate acționarilor CNTEE Transelectrica SA, persoane juridice și fizice, romane și străine, este de 163.319.400 lei.

Transelectrica va plăti dividendele cuvenite acționarilor începând cu data de 26 iunie 2014, iar, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal în vigoare, la plata efectivă a dividendelor, impozitul pe dividend urmează a fi reținut la sursă și virat la bugetul de stat.

Dividendele se vor plăti direct de către Transelectrica, pentru acționarii semnificativi; prin intermediul Depozitarului Central, pentru acționarii persoane fizice și juridice care dețin acțiuni Transelectrica în conturi la Participanții la Sistemul Depozitarului (Societăți de servicii de investitii financiare, bănci etc.) sau prin intermediul unui agent de plată, pentru acționarii care acționează în nume propriu.

Transelectrica precizează că nu se percep acționarilor comisioane la plata dividendelor, indiferent de modalitatea de plată utilizată.

Transelectrica a obținut în 2013 un profit al exercițiului de 200 milioane de lei, de 5,8 ori mai mare decât profitul de 34 de milioane de lei înregistrat în 2012, în pofida unor venituri în scădere cu 295 de milioane de lei. Veniturile companiei în 2013 au fost de 2,472 miliarde de lei.

Consiliul de Administrație al Rompetrol Well Services, companie membră a Grupului Rompetrol NV din anul 2000, specializată în servicii de sondă pentru extracția țițeiului și gazelor naturale, propune Adunării Generale a Acționarilor, convocată pentru data de 28/29 aprilie 2014, acordarea pentru 2013 a unui divided brut pe acțiune de 0,03 lei.

Dividend-ul este mai mare cu 0,001 lei pe acțiune față de cel acordat în 2012, în valoare de 0,029 lei pe acțiune.

Potrivit rezultatelor preliminare, Rompetrol Well Services a înregistrat în 32013 un profit brut de 32,7 milioane de lei, cu 6,5 milioane de lei mai mare decât cel raportat în anul precedent, și un profit net de 27,5 milioane de lei, cu 5,5 milioane de lei peste cel din 2012.

La data convocării AGA, capitalul social înregistrat al Rompetrol Well Services era de 27,8 milioane de lei, și era format din din 278.190.900 acțiuni nominative, dematerializate, cu valoare nominală de 0,1 lei, fiecare acțiune dând dreptul la un vot în Adunarea Generala a Acționarilor.

Rompetrol Well Services este prezenta în țări din Europa de Est și Asia Centrala, supraveghează toate proiectele în curs din sediul sau central din Ploiești și oferă asistență tehnică pentru 13 amplasamente din România, Kazahstan și Bulgaria.

SNTGN Transgaz SA a obținut anul trecut un profit net de 334,5 milioane de lei, în creștere cu 1% față de profitul net înregistrat în 2012, de 330,93 milioane lei, la o cifră de afaceri de 1,51 miliarde de lei, mai mare cu 10% decât cea înregistrată în anul precedent.

Explicația creșterii modeste a profitului raportat la cifra de afaceri constă în majorarea cu 10% a cheltuielilor în 2013, la 1,127 miliarde lei, de la 1,025 miliarde lei în 2012, și a pierderilor de 105 milioane de lei înregistrate din activitatea financiară.

Cheltuielile financiare și, implicit, pirerderile înregistrate din activitatea financiară au depășit nivelul prevazut în bugetul pentru 2013 cu 114.402 mii lei din cauza constituirii provizionului pentru deprecierea activelor financiare ca urmare a neselectării proiectului Nabucco Vest ca ruta de transport al gazelor naturale.

Profitul brut al Transgaz a evoluat direct proporțional cu veniturile, majorându-se anul trecut cu 9% față de anul precedent, de la 394 de milioane în 2012 la aproximativ 430 de milioane în 2013.

Potrivit raportului administratorilor Transgaz, pus la dispoziția acționarilor, veniturile companiei au fost influențate în principal de tariful de rezervare capacitate, mai mare față de anul 2012 cu 0,812 lei/MWh, cu o influență pozitivă de 253 milioane de lei și de cantitatea de gaze transportate, mai redusă cu 10,7 milioane MWh/1.014 milioane mc (8%), cu o influență negativă de 80.440 mii lei. Veniturile din serviciile de transport internațional de gaze naturale au fost și ele mai mici față de anul 2012 cu 7,338 milioane de lei, din cauza unui curs mediu de schimb leu/EURO, respectiv leu/USD, mai mic decât cel realizat in anul 2012. {jathumbnailoff}

Romgaz a înregistrat anul trecut un profit de 1,12 miliarde de lei, în scădere cu 16,8% față de 2012, în condițiile unei cifre de afaceri de 3,83 miliarde de lei, mai mare cu 1,5% decât cea înregistrată în anul precedent.

Motivul invocat de Romgaz pentru scăderea profitului pe 2013 a fost diminuarea cantităților de gaze interne și din import livrate, care a compensat efectul majorării prețului de livrare a gazelor cu 15%.

Potrivit Romgaz, reducerea cantităților de gaze livrate din import a fost cauzată atât de de scăderea cererii de consum pe piața de gaze naturale, cât și prevederilor Ordinului ANRE nr.24/2013 pentru aprobarea Metodologiei de alocare a cantităților de gaze naturale rezultate din activitatea de producție necesare acoperirii consumului pe piața reglementată, conform căruia producătorii de gaze naturale nu mai au obligația să livreze gaze în amestec intern cu import.

Veniturile din vânzarea de servicii au crescut în anul 2013 cu 331,0 milioane lei, ca urmare a veniturilor suplimentare din activitatea de înmagazinare (majorare cu 41,5%, în principal ca rezultat al majorării tarifelor reglementate pentru aceasta activitate conf. Ordin ANRE nr. 26/2013), cât și a veniturilor de de 237,4 milioane lei, obținute din producerea de energie electrică și serviciile prestate în sector, pe care Romgaz le înregistrează odată cu preluarea CTE Iernut. La data de 1 februarie 2013, Romgaz a preluat CTE Iernut de la Electrocentrale Bucuresti. CTE Iernut are o capacitate instalată de 800 MW. În 2013, CTE Iernut a produs 932,7 Gwh si a emis în sistem 865,4 GWh.

Un alt element pozitiv a fost reprezentat de costurile mărfurilor vândute, care au scăzut cu 51,4%, de la 904,6 milioane lei în anul 2012, la 439,2 milioane lei, ca urmare a diminuării vânzărilor de gaze naturale achiziționate din import.

Finanțarea deficitului bugetar costă

Un element negativ a fost înregistrat în ceea ce privește veniturile de investiții, care au scăzut cu 16,9%, la 123,3 milioane lei, comparativ cu 148,3 milioane lei în anul 2012, ca rezultat al diminuării, atât a cotelor procentuale de dobânzi aferente disponibilului de numerar plasat în depozite bancare, cât și a dobânzilor încasate pentru titlurile de stat deținute de Romgaz, susține compania.

Mai exact, așa cum remarca Energy Report în noiembrie, Romgaz deținea în portofoliu titluri de stat în valoare de 2,3 miliarde de lei ( peste jumătate de miliard de euro sau 1/6 din valoarea de piață a companiei), potrivit raportului pe primele nouă luni trimis la BVB. Din acestea, aproape 1,76 de miliarde reprezentau titlurile de stat cu scadență mai mică de 3 luni. Interesant că scadența maximă a titlurilor de stat deținute de Romgaz este de un an, ceea ce face ca numai puțin de 28% din totalul deficitului de 8,1 miliarde de lei înregistrat de bugetul general consolidat la 9 luni să fie finanțat de Romgaz.

Folosirea Romgaz pentru “administrarea adecvată a serviciului datoriei publice” pe termen scurt este evidentă dacă analizăm evoluția titlurilor de stat cu maturitate mai mică de 3 luni. Dacă la finalul lui 2012, Romgaz deținea în bănci depozite pe termen scurt în valoare de 1,288 miliarde de lei și titluri de stat cu maturitate mai mică de trei luni în valoare de 281 de milioane de lei, la 31 septembrie, Romgaz mai deținea doar 2,1 milioane de lei în bănci și 1,75 miliarde de lei în titluri cu scadență mai mică de trei luni. În plus, mai avea plasați 451 de milioane de lei în certificate de trezorerie cu scadență cuprinsă între 3 luni și un an.

Producție stabilizată

Romgaz a produs anul trecut 5,65 miliarde metri cubi de gaze naturale, în scădere cu 0,2% faţă de 2012, când cantitatea a fost de 5,663 miliarde metri cubi. Fonform ANRE, la 30 septembrie 2013, Romgaz avea o cotă de piață de 50,5% din vânzările de gaze provenite din producția internă.

"Producţia de gaze naturale a fost stabilizată, producţia medie zilnică înregistrată fiind marginal mai mare decât cea din 2012, iar pentru perioada 2011-2013 declinul anual de producţie a fost zero, ca urmare a derulării proiectelor de reparaţii sonde şi foraj. Rata de înlocuire a rezervelor dovedite de gaze naturale a fost de 70%, în principal ca urmare a sondelor de explorare şi evaluare şi a studiilor de zăcământ realizate", se menţionează în raport.

Compania operează în România 3.255 de sonde de producţie a gazelor, care exploatează 148 de zăcăminte comerciale. Romgaz deţine şi 35 de sonde de explorare în 9 perimetre.

De asemenea, compania este cel mai mare operator de depozite subterane de înmagazinare a gazelor, având o cotă de peste 90% din această piaţă. Romgaz operează saşe depozite de înmagazinare, în care poate stoca 2,76 miliarde metri cubi de gaze, aproape jumătate din producţia anuală a companiei.

Cheltuielile cu salarii, în ascensiune

Cheltuielile cu salariile, taxele și contribuțiile sociale aferente salariaților au crescut la 553,0 milioane lei, comparativ cu 503,0 milioane lei în anul 2012, în principal, ca rezultat al creșterii numărului de salariați în urma preluării CTE Iernut.

Investiții în creștere cu 53,4%

Cheltuielile cu investițiile s-au situat la 848.247 mii lei, față de 519.053 mii lei din anul anterior, înregistrându-se o creștere de 63,4%. Cheltuielile pentru activitățile de explorare geologică au fost mai mari față de anul anterior cu 133%. Cheltuielile de investiții privind retehnologizarea și modernizarea echipamentelor au fost mai mari cu 63,2% față de anul anterior. În anul 2013 au fost puse în funcțiune obiective de investiții în valoare totală de 242.835 mii lei.

Noile taxe au afectat rezultatele Romgaz

Cheltuielile Romgaz au crescut cu alte 200 de milioane de lei și ca urmare a înregistrării costurilor de transport gaze consumate de CTE Iernut, a creșterii costurilor cu redevența pentru gaze naturale (extracția de gaze din câmpuri cu producție mai mare comparativ cu anul trecut), cât și din cauza introducerii începând cu data de 1 februarie 2013 a impozitului suplimentar asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

Investițiile OMV Petrom din 2013 s-au situat peste nivelul record al profitului înregistrat, ajungând la 1,181 miliarde de euro, în timp ce profitul net s-a situat la 1,085 miliarde euro.

Investitiile OMV Petrom au crescut la valoarea de 5.303 mil lei (2012: 4.930 mil lei), ca urmare a investitiilor substantial mai mari in explorare și producție, partial contrabalansate de nivelul mai scazut in gaze și electricitate si rafinare și marketing.

Investitiile in explorare și producție (4.401 mil lei) au reprezentat 83% din valoarea totala inregistrata in 2013, fiind cu 17% peste nivelul din 2012. Aceste investitii au fost directionate catre forajul sondelor de dezvoltare, proiecte integrate de redezvoltare a zacamintelor, lucrari de reparatii capitale si operatiuni de adancime, instalatii de suprafata, precum si pentru proiectul Totea Deep.

Investitiile realizate in gaze și electricitate in 2013 (18 mil lei) au fost semnificativ mai mici comparativ cu 2012, intrucat centrala electrica de la Brazi a inceput operatiunile comerciale in august 2012.

Investitiile in rafinare și marketing (827 mil lei) au reprezentat 16% din investitiile totale in 2013 si au fost directionate, in special, catre programul de modernizare a rafinariei Petrobrazi (incluzand modernizarea instalatiei de desulfurare gaze si recuperare sulf si a instalatiei de conversie in vid a motorinei). In plus, investitiile au fost directionate si catre dezvoltarea unor proiecte de eficientizare precum si a unor proiecte de conformitate cu cerintele legale si de mediu.

Costuri de producție în scădere cu 4%

In Romania, costurile de productie exprimate in USD/bep s-au situat la un nivel similar celui din 2012, iar cele exprimate in RON au scazut cu 4%, la 49,76 lei/bep, in principal datorita managementului strict al costurilor si cresterii productiei disponibile pentru vanzare.

Actualul conflict care macină USL are în egală măsură mize economice și politice. Probabil că unul dintre motivele care stau la baza nemulțumirii liberalilor este și mutarea Transelectrica și Transgaz de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), controlat de PNL, la Secretariatul General al Guvernului (SGG), condus de pesedistul Ion Moraru.

Transelectrica și Transgaz tocmai și-au publicat rezultatele preliminare, prima companie obținând un profit de 162,29 milioane lei, în creștere de aproape cinci faţă de anul 2012, când a raportat 34,48 milioane lei, în timp ce Transgaz s-a mulțumit doar cu o majorare de doar 2%, până la un nivel de 336,861.

În pofida evidențelor, premierul Victor Ponta susține că transferul celor două companii n-are nimic de-a face cu politica. "Abordarea unora din media că Transelectrica și Transgaz trebuie să fie ale unui partid reflectă perioada pedelistă în care totul era al partidului. Transelectrica, Transgaz nu sunt nici ale PNL, nici ale PSD, nu sunt ale niciunui partid. (...) Nu, Transelectrica și Transgaz, ca și Romgaz, ca și Hidroelectrica, din momentul în care au fost listate la bursă, din acel moment se conduc fără niciun fel de influență politică", a declarat Ponta, citat de Agerpres.

Independența politică: modelul Romgaz

Numai că "independentul" Romgaz nu e atât de apolitic precum zice premierul Ponta. Astfel cum s-ar explica faptul că Romgaz a contribuit cu jumătate de miliard de euro la finanțarea deficitului bugetului general (28% din valoarea acestuia). Folosirea Romgaz pentru “administrarea adecvată a serviciului datoriei publice” pe termen scurt este evidentă dacă analizăm evoluția titlurilor de stat cu maturitate mai mică de 3 luni. Dacă la finalul lui 2012, Romgaz deținea în bănci depozite pe termen scurt în valoare de 1,288 miliarde de lei și titluri de stat cu maturitate mai mică de trei luni în valoare de 281 de milioane de lei, la 31 septembrie, Romgaz mai deținea doar 2,1 milioane de lei în bănci și 1,75 miliarde de lei în titluri cu scadență mai mică de trei luni. În plus, mai avea plasați 451 de milioane de lei în certificate de trezorerie cu scadență cuprinsă între 3 luni și un an.

Motivația evitării infringement-ului

În ceea ce privește transferul Transelectrica și Transgaz, principalul motiv invocat a fost evitarea declanșării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement din partea României. Asta după ce Executivul european a refuzat certificarea celor două companii ca operatori independenți de sisteme de transport de energie, acuzând conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz.

Transelectrica și-a majorat profitul net de 5 ori

Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a încheiat anul 2013 cu un profit net de 162,29 milioane lei, în creştere de aproape cinci faţă de anul 2012, când a raportat 34,48 milioane lei, conform informaţiilor financiare preliminare remise luni Bursei de Valori Bucureşti.

Profitul operaţional după amortizare (EBIT) a fost de 207,8 milioane lei, de 2,5 ori mai mare faţă de cel înregistrat în 2012, susține Mediafax.

Veniturile totale obţinute în 2013 au înregistrat o diminuare de 11% faţă de anul anterior, până la 2,46 miliarde lei.

La 31 decembrie 2013, Transelectrica avea datorii de 2,59 miliarde lei, din care datorii curente - 985,18 milioane lei.

Compania avea active totale de 5,15 miliarde lei la finele lui 2013, în creştere cu 4,2% faţă de anul anterior (4,94 miliarde lei).

Transelectrica este operatorul de transport şi sistem din sectorul energetic românesc. Acţionarii companiei sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice (58,68%), Fondul Proprietatea (13,49%), SIF Oltenia (7,11%) şi alţi acţionari, pe bursă (20,70%).

Profitul net al Transgaz, superior cu 2% celui înregistrat în 2012

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale - Transgaz Mediaş a obţinut în 2013 un profit net preliminat de 336,861 milioane de lei, cu 2% mai mare faţă de cel din 2012, cifrat la 329,3 milioane lei, conform raportului transmis luni Bursei de Valori Bucureşti, citat de Agerpres. 

Veniturile totale ale companiei au crescut anul trecut cu 10%, până la la 1,55 miliarde lei, iar cheltuielile s-au majorat tot cu 10%, la 1,129 miliarde lei. Profitul brut a totalizat 427,8 milioane lei, fiind mai mare cu 9% (34,9 milioane lei) decât în 2012.

Potrivit reprezentanţilor companiei, creşterea veniturilor s-a datorat în principal unui tarif de rezervare capacitate mai mare faţă de perioada similară din anul anterior, iar scăderi au fost înregistrate la veniturile din serviciile de tranzit internaţional al gazelor naturale din cauza unui curs de schimb lei/euro, respectiv lei/dolar american mai mic decât cel realizat în anul 2012.

Creşterea cheltuielilor totale cu 10% în 2013 a fost influenţată, în principal, de instituirea impozitului pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural precum şi de economiile înregistrate la cheltuielile cu achiziţia gazelor pentru consum tehnologic.

Cheltuielile financiare au înregistrat o depăşire de 114,8 milioane de lei în 2013 din cauza provizionului pentru deprecierea activelor financiare, reprezentând contribuţia Transgaz la capitalul social al Nabucco Gas Pipeline International, consecinţă a neselectării proiectului Nabucco Vest ca rută de transport a gazelor naturale.

Situaţiile financiare pentru 2013 ale Transgaz nu sunt auditate şi au fost întocmite în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

Rompetrol Rafinare, companie membră a grupului Rompetrol, și-a redus pierderile cu 40%, acestea coborând de la un nivel de 163,03 milioane de dolari în 2012 la 98,97 milioane de dolari anul trecut.

Rompetrol Rafinare a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri brută de 4,89 miliarde de dolari, în creştere cu 6% comparativ cu nivelul de 4,61 miliarde de dolari din 2012.

Situaţiile financiare aferente anului trecut sunt neauditate şi consolidate, iar raportarea a fost realizată conform standardelor internaţionale de raportare financiară (IFRS), potrivit unui comunicat al companiei transmis luni Bursei de Valori Bucureşti, citat de Mediafax.

Rezultatele consolidate includ companiile Rompetrol Rafinare, Rompetrol Petrochemicals, Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas.

Exporturile realizate de Rompetrol Rafinare au ajuns anul trecut la 1,7 miliarde de dolari, la fel ca în 2012.

Compania a produs anul trecut aproximativ două milioane tone de motorină, cel mai ridicat nivel atins de rafinărie de la punerea sa în funcţiune în 1979, potrivit comunicatului.

În comunicat se precizează că Rompetrol Rafinare a contribuit anul trecut cu 1,4 miliarde de dolari la bugetul de stat.

Oltchim SA, societate aflată în procedură de insolvență, a raportat pentru 2013 o îmbunătățire a indicatorilor economico- financiari, comparativ cu anul 2012.

Astfel, potrivit Situației financiare preliminare, prezentată investitorilor, Oltchim și-a diminuat în 2013 pierderea totală cu 286,6 milioane lei, și-a redus pierderea din exploatare cu 57,9 milioane de lei și și-a îmbunătățit profitul operațional cu 46,4 milioane de lei comparativ cu anul 2012.

Oltchim a înregistrat în 2013 o pierdere netă de 285 de milioane de lei, de două ori mai mică decât pierderea netă de aproximativ 570 milioane de lei înregistrată în 2012. Totalul datoriilor companiei s-a majorat de la 3,451 miliarde de lei la 3,652 miliarde de lei, din care doar 271 milioane de lei sunt datorii curente.

Cifră de afaceri de 112,7 milioane euro

Cifra de afaceri înregistrată de Oltchim în 2013 a fost de 112,7 milioane de euro, din care valoarea exporturilor și livrărilor intracomunitare a fost de 69,4 milioane euro, respectiv 62% din cifra de afaceri. Valoarea importurilor și achizițiilor intracomunitare realizate de Oltchim în 2013 a fost de 10,5 milioane de euro, ceea ce a condus la o balanță externă pozitivă, de 58,9 milioane de euro. 64% din exporturi i-au cale UE, 6% iau calea restului Europei, iar 14% se duc către Orientul Mijlociu.

Potrivit documentului Oltchim, "rezultatele înregistrate de societate începând cu luna februarie 2013 confirmă faptul că s-a reușit creșterea lună de lună a gradului de utilizare a capacităților de producție și, implicit, creșterea cifrei de afaceri. Creșterea producției s-a reflectat în majorarea cifrei de afaceri de la 5,4 milioane euro în februarie 2013, la 12,1 milioane euro în luna noiembrie 2013, respectiv o creștere de 2,25 ori acesteia".

Cheltuielile de exploatare reduse cu 3,44 milioane de euro

OLTCHIM susține că și-a redus substanțial pierderile din exploatare lunare în cursul anului 2013, cu 3,44 milioane euro, astfel că în luna februarie 2013 EBITDA înregistrată de societate a fost de -4,1 milioane Euro, iar în luna noiembrie 2013 de doar -0,66 milioane euro. 

"Acest lucru a fost realizat printr-o mult mai bună utilizare a resurselor financiare, prin eliminarea tuturor cheltuielilor care nu erau strâns legate de activitatea de producție (s-au redus la minim cheltuielile cu terții, contractele de prestări de servici, s-au anulat toate contractele de consultanță), cât li prin reducerea personalului prin disponibilizarea unei părți importante din personalul care-și desfășoară activitatea în liniile de fabricație petrochimie-monomer-pvc, unde în prezent este incertă repornirea în viitorul apropiat, datorita lipsei de materii prime", se mai precizează în documentul citat.

Disponibilizările au majorat cheltuielile de personal

Numărul mediu de angajați ai Oltchim pe 2013 a fost de 2.744 persoane, mai redus cu peste 550 de angajați decât numărul înregistrat în 2013, de 3.317 angajați. Începând cu data de 14 iunie 2013 a fost disponibilizat un număr de 909 salariați, astfel încât la finalul anului 2013, Oltchim avea un număr de angajați de 2.317 peroane, cu 1.000 sub nivelul din 2012.

Cu toate acestea, cheltuielile cu salariile s-au majorat de la 154 milioane de lei în 2012 la 196 milioane de lei în 2013, însă numai ca urmare a salariilor compensatorii aferente personalului disponibilizat (de 38 de milioane lei) și a cheltuielilor cu impozitele și taxele aferente personalului disponibilizat (în valoare de 20 milioane de lei).

Rezultate preliminare neauditate

Rezultatele prezentate de Oltchim sunt preliminare și neauditate, recent compania a anunțat că situațiile financiare aferente întregului an 2013 ale Oltchim, societate aflată în insolvență, nu vor mai fi auditate de Deloitte Audit SRL, care obținuse în aprilie 2013 contractul de auditare a datelor pe 2012, ci de PKF FINCONTA SRL.

Decizia apaține Consorțiului Administratorilor Judiciari și Administratorului Special, fiind invocată expirarea vechiului contract de prestări de servicii de audit asupra situațiilor financiare ale societății întocmite la data de 31.12.2012.

Gigantul italian ENEL SpA a realizat în 2013 un profit operațional superior cu 7,6% celui din 2012, la o cifră de afaceri în scădere însă cu 5,2% față de anul anterior, reiese din rezultatele preliminare consolidate ale companiei pe 2013.

Veniturile companiei s-au ridicat la 80,5 miliarde de euro, în scădere cu 5,2% față de nivelul de 84,9 miliarde euro înregistrat în 2012, în special datorită scăderii veniturilor din vânzarea de electricitate, compensate parțial de venituri mai mari din transportul de electricitate și vânzarea de gaze naturale. Veniturile din 2013 includ recunoașterea câștigului de capital (de circa 1 miliard de euro) din vânzarea Arctic Rusia (indirect, vânzarea participației deținute de aceasta în SeverEnergia, o compania care activează în sectorul extracției de gaze naturale în Rusia) în ultimul trimestru al anului 2013.

Profitul operațional al ENEL s-a ridicat la 17,0 miliarde de euro, în creștere cu 7,6% față de nivelul de 15,8 miliarde de euro atins în 2012. Profitul operațional din 2013 include câștigurile de capital din vânzarea Arctic Russia, în timp ce EBITDA pentru 2012 a reflectat o recunoaștere a cheltuielilor legate de planul de beneficii post-angajare, aplicabil unor anumiți angajați din Italia la finele lui 2012, în valoare de 0,9 miliarde euro, conform adoptării pentru prima dată a noii versiuni a standardului contabil IAS 19.

Excluzând aceste elemente, scăderea EBITDA s-a atribuit în special scăderii așteptate a câștigurilor din Spania și a generării din Italia, compensate parțial de performanța Zonei Vânzări în Italia, Diviziei de Energie Regenerabilă și operațiunilor din America Latină.

Datoria financiară netă la finele lui 2013 s-a ridicat la 39,9 miliarde de euro, o scădere de 3,0 miliarde de euro față de 42,9 miliarde de euro la finele lui 2012. Mai exact, rezultatele aferente activităților curente și efectele pozitive ale operațiunilor extraordinare, inclusiv vânzări de active, finalizate în 2013, au compensat cu mult cheltuielile de capital din timpul anului și plata dividendelor, dobânzilor și taxelor.

Numărul angajaților finele lui 2013 se ridica la 71.394 (73.702 la finele lui 2012).

Directorul general al Enel Fulvio Conti a declarat: „Obiectivele grupului, anunțate pieței pentru 2013, au fost atinse și chiar depășite în ceea ce privește datoria financiară netă, în ciuda scenariului macroeconomic și de reglementare negativ, care a persistat în Italia și Spania. Rezultatele Enel în 2013 reflectă deciziile manageriale cu scopul diminuării costurilor și optimizării investițiilor, dar și dezvoltarea Enel în special pe piețele emergente și ale energiei verzi. Aceste decizii vor continua să producă efecte pozitive în 2014.”, susține Directorul general al Enel, Fulvio Conti.

În 2013, Grupul Enel a generat 286,1 TWh de electricitate (294,8 TWh în 2012), a distribuit 404,0 TWh prin propriile rețele (414,2 TWh în 2012) și a vândut 295,5 TWh (316,8 TWh în 2012).

În 2013, în afara Italiei, Grupul Enel a generat 213,2 TWh de electricitate (220,4 TWh în 2012), a distribuit 174,0 TWh (175,7 TWh în 2012) și a vândut 203,3 TWh (214,5 TWh în 2012)

Veniturile Grupului Enel Green Power s-au majorat în 2013 cu 12% față de anul precedent, iar profitul operațional cu 12,5%, în primul rând ca urmare a câștigurilor mai mari din vânzarea de electricitate, în urma producției mai mari în Italia, restul Europei și din America de Nord, potrivit rezultatelor consolidate preliminare prezentate de companie.

Anul trecut veniturile totale ale ENEL s-au situat la 2,8 miliarde de euro, în creștere cu 0,3 miliarde de euro față de 2012.

Profitul operațional, incluzând deprecierile, amortizările și pierderile din deprecieri, (EBITDA) s-a ridicat la 1,8 miliarde de euro, în creștere cu 12,5% față de 2012, când acesta s-a situat la un nivel de 1,6 miliarde de euro.

Sucursala din România a obținut în prima jumătate a lui 2013 un profit egal cu cel pe întreg anul 2012

Sucursala românească a Enel Green Power (EGP) a avut în prima jumătate a anului trecut un profit de 105,8 milioane de lei, se arată într-un document al companiei. Afacerile şi profitul firmei vor fi probabil ambele mai mari pe întreg anul, ca urmare a faptului că italienii au mai conectat la reţea proiecte regenerabile, printre acestea figurând parcurile  fotovoltaice de la Podari şi Colibaşi legate la reţea în a doua jumătate a anului.

Valoarea profitului din prima jumătate a anului trecut, doar este foarte aproape de profitul de 111 milioane de lei din întreg anul 2012.

Firma are acum în România patru centrale fotovoltaice cu o capacitate instalată cumulată de 36 MW iar pe segmentul eolian are o capacitate instalată de circa 500 MW.

Datorii de 5,4 miliarde de euro

Datoria financiară netă grupului la nivel global s-a ridicat la 5,4 miliarde de euro la finalul anului 2013, în creștere cu aproximativ 0,8 miliarde de euro comparativ cu nivelul de 4,6 miliarde de euro înregistrat la finalul anului 2012. 

Enel Green Power Numărul angajaților la finalul anului 2013 a fost de 3.599 (3.512 la finele anului 2012, din care 103 au fost angajați ai Enel.si Srl).

Capacitate instalată netă de 8,9 GW

Capacitatea instalată netă a Grupului la finele lui 2013 s-a ridicat la 8,9 GW, din care 2,6 GW (29%) hidroenergie, 5,1 GW (57%) energie eoliană, 0.8 GW (9%) energie geotermală, 0,3 GW (4%) energie solară și 0,1 GW (1%) energie din alte surse regenerabile (biomasă și cogenerare). Comparativ cu 31 decembrie 2012, capacitatea instalată netă a crescut cu 0,9 GW (+11,3%), în special în segmentul energiei eoliene. 

Electricitatea netă generată - 29.5 TWh

Electricitatea netă generată de Grup în 2013 s-a ridicat la 29,5 TWh, din care 10,9 TWh (37%) hidroenergie, 12,2 TWh (41%) energie eoliană, 5,6 TWh (19%) energie geotermală, 0,3 TWh (1%) energie solară și 0,5 TWh (2%) energie din alte surse regenerabile (biomasă și cogenerare). 

Generarea de energie a crescut cu 4,4 TWh (+17,5%) comparativ cu 2012, în special datorită capacității eoliene instalate mai mari. 

Extinderi de început de an în România

La începutul anului, Enel Green Power Romania a plătit în numerar 310 milioane lei (aproape 70 milioane de euro) pentru un parc cu turbine eoliene de circa 60 MW din Constanţa, reiese dintr-un document consultat de Energy Report.

Parcul eolian Târguşor - Nicolae Bălcescu este deja operaţional, are o capacitate instalată de 59,8 MW (26 de turbine de 2,3 MW fiecare) şi poate genera peste 170 milioane kWh de electricitate pe an, la capacitate maximă.

Firma este S.C. Târguşor Wind Farm S.A. în care, ca urmare a majorării de capital, Enel Green Power Romania deţine peste 99,99% iar Enel Green Power Internaţional BV 0,00003%.

Enel Green Power Romania a subscris şi plătit 31 de milioane de acţiuni noi a câte 10 lei fiecare prin aport în numerar integral subscris şi vărsat prin compensarea creanţei pe care o avea asupra Târguşor Wind Farm.

Tot la începutul acestui an, în calitate de asociaţii ai firmei Varokub, Enel Green Power Romania (99,9% deţinere) şi Enel Green Power Internaţional BV (0,1%), au aprobat subscrierea şi plata în numerar a 40 milioane de lei pentru o majorare de capital, se arată într-un document al firmei Varokub, consultat de Energy Report.

Prin firma Varokub înregistrată în Ploieşti şi controlată de Enel Green Power Romania, care a şi plătit majorarea de capital prin aport în numerar, italienii au investiţii fotovoltaice în Prahova.

Unul dintre proiecte, sub Varokub, are circa 22.000 de panouri solare cu o capacitate instalată de 9,5 MW pe o suprafaţă de 20 de hectare din zona Ariceştii Rahtivani din Prahova.

Profitul net al OMV Petrom, fără elementele speciale, s-a majorat în prima jumătate a anului cu aproximativ 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, performanța fiind pusă de companie pe seama îmbunătățirii performanței activității de rafinare și marketing, dar și a operațiunilor contabile de consolidare.

Performanța a fost realizată în pofida scăderii vânzărilor cu 5%, la 11,576 miliarde lei (2,636 miliarde euro), în special din cauza micșorării vânzărilor de ţiţei. Un efect important asupra rezultatelor comparativ cu 2012 a fost reprezentat de oprirea planificată a rafinăriei Petrobrazi în prima jumătate a anului trecut.

Pe partea de rafinare și marketing, activitatea Petrom s-a îmbunătățit, înregistrând un EBIT CCA excluzând elementele speciale de 173 milioane de lei, comparativ cu pierderea înregistrată în perioada similară a anului trecut, de 237 milioane de lei.

Potrivit companiei, rezultatul se explică în principal prin impactului avut de oprirea rafinăriei Petrobrazi asupra volumelor și costurilor în prima jumătate a anului trecut.

Rezultate mai bune pe partea de rafinare și marketing

Indicatorul marjei de rafinare s-a îmbunătățit ușor față de perioada similară a anului trecut datorita prețurilor mai mici la țiței, care au contrabalansat integral marjele mai mici la motorină și păcură. Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a fost de 89%, comparativ cu 61% primele șase luni ale anului trecut.

Volumul total al vânzărilor din marketing a scăzut cu 7%, din cauza vânzărilor comerciale mai mici, care au scăzut cu 18%. Într-o măsura relativ mare, scăderea este atribuita și finalizării tranzacției de vânzare a Petrom LPG la începutul anului 2013. În segmentul de retail, volumul total al vânzărilor s-a situat la același nivel ca în prima jumătate a anului trecut, în linie cu evoluția pieței.

Cheltuielile nete cu dobânzile, în scădere

Un alt efect pozitiv asupra rezultatelor companiei l-a avut scăderea cheltuielilor nete cu dobânzile din trimestrul al doilea al acestui an, generate în principal de actualizarea creanțelor. Cu toate acestea el a fost aproape integral contrabalansat de efectul negativ al pierderilor din diferențe de curs valutar aferente împrumuturilor în USD acordate de Petrom filialelor din Kazahstan ca urmare a deprecierii dolarului față de leu în aceeași perioadă.

Împrumuturile purtătoare de dobânzi au scăzut de la 2.242 milioane lei la 31 decembrie 2012, la 1.998 milioane lei la 30 iunie 2013, în principal ca urmare a rambursărilor efectuate în primele șase luni din 2013. Datoriile grupului, altele decât împrumuturile purtătoare de dobânzi, au scăzut cu 712 milioane lei, în special ca urmare a scăderii datoriilor cu furnizorii, a scăderii datoriilor asociate activelor deținute pentru vânzare în urma finalizării vânzării filialei Petrom LPG în ianuarie 2013, precum și a plăților efectuate primul trimestru, aferente rezultatului controlului fiscal de fond pentru anii 2009 și 2010. OMV Petrom S.A. a început procedura legală de contestare în instanță a rezultatului acestui control.

Datoria netă a Grupului Petrom a scăzut la 1.692 milioane de lei, față de 1.711 milioane lei la sfârșitul anului 2012. La 30 iunie 2013, gradul de îndatorare a scăzut la 6,99%, de la 7,31% în decembrie 2012, fiind influențat pozitiv de creșterea capitalurilor proprii.

Scăderi la explorare și producție

În ceea ce privește sectoarele de explorare și producție  și de gaze și electricitate, vânzările companiei au fost mai reduse decât cele din perioada similară a anului trecut. EBIT-ul excluzând elementele speciale al sectorului de explorare și producție a scăzut cu 10% comparativ cu prima jumătate a lui 2012, reflectând, în special, vânzările de țiței mai scăzute, creșterea cheltuielilor de explorare și de amortizare, precum și efectul nefavorabil al cursului valutar (deprecierea dolarului față de leu), parțial compensate de scăderea costurilor de producție. 

Rezultate mai slabe în sectorul gaze și electricitate

În ceea ce privește sectorul de gaze și electricitate, EBIT-ul excluzând elementele speciale a scăzut cu 11% din cauza contribuției reduse a activității de gaze, având în vedere ca rezultatul din prima jumătate a anului trecut a reflectat condiții contractuale mai bune pentru vânzările de gaze din producția internă. Volumele vânzărilor de gaze ale Petrom au fost ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut, în timp ce consumul estimat de gaze al României a scăzut cu 8%.

Producția de energie electrică a Petrom a acoperit aproximativ 4% din consumul național, în timp ce o parte importanta a acestuia din urma a fost acoperita de electricitatea generată de hidrocentrale și din surse regenerabile, care a reprezentat aproximativ 38% din consumul total (față de aproximativ 28% în prima jumătate a lui 2012).

Producția netă de electricitate a centralei electrice de la Brazi a fost de 0,98 TWh. Disponibilitatea netă a centralei a fost de aproximativ 83%, reflectând oprirea planificată de o lună, în aprilie.

"În prima jumătate a anului 2013 ne-am îmbunătăţit performanţa financiară şi operaţională comparativ cu primele şase luni din 2012, ca efect al investiţiilor realizate în anii precedenţi, managementului strict al costurilor şi iniţiativelor de excelenţă operaţională. Am continuat programul semnificativ de investiţii, ceea ce ne-a permis să stabilizăm producţia, volumele uşor crescute de hidrocarburi din România compensând problemele tehnice temporare din Kazahstan. În zona offshore, am finalizat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne-am propus să reluăm forajul în blocul Neptun către sfârşitul anului 2013 sau începutul anului 2014. Performanţa G&E (segmentul Gaze şi Energie - n.r.) a reflectat condiţiile de piaţă dificile, cu cerere scăzută pentru gaze şi electricitate, precum şi preţuri semnificativ reduse la electricitate. În R&M (segmentul Rafinare şi Marketing - n.r.), vânzările cu amănuntul au rămas stabile, în timp ce marjele de rafinare au scăzut din cauza cotaţiilor mai mici la produse", a declarat în raportul semestrial directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

Investiții în scădere

CEO-ul Petrom a menţionat că programul de investiţii anuale, care pentru acest an depăşesc 1,2 miliarde euro, va fi continuat, bazându-se pe un cadru fiscal şi de reglementare favorabil investiţiilor, "confruntând provocările din piaţa de gaze şi electricitate".

Investițiile în E&P vor reprezenta aproximativ 80% din totalul investițiilor la nivel de Grup; cea mai mare parte a investițiilor in E&P va fi direcționata către forajul sondelor de dezvoltare, proiectele de redezvoltare a zăcămintelor și Totea Deep, reparații capitale și operațiuni de adâncime, ințiative de creștere a performanței precum și proiecte aferente instalațiilor de suprafață.

În prima jumătate a anului, investițiile au scăzut la 2.080 mil lei (de la 2.328 mil lei), ca urmare a scăderii semnificative a investițiilor în gaze și energie și rafinare și marketing. Investițiile în explorare și producție (1.838 mil lei) au reprezentat 88% din valoarea totală înregistrată în primele șase luni din 2013. Investițiile realizate în gaze și energie (8 mil lei) au fost semnificativ mai mici comparativ cu prima jumătate a anului trecut, întrucât centrala electrica de la Brazi a început operațiunile comerciale în august 2012.

Rezultatele pe cel de-al doilea trimestru

Grupul Petrom a consemnat în al doilea trimestru un profit net de 1,061 miliarde lei, faţă de 1,332 miliarde lei în primele trei luni din acest an şi de câştigul de 643 milioane lei din al doilea trimestru al anului trecut.

Vânzările au scăzut în al doilea trimestru cu 7%, la 5,787 miliarde lei, faţă de rulajul de 6,197 miliarde lei în perioada similară a anului trecut. În primele trei luni din acest an, Petrom a înregistrat vânzări de 5,789 miliarde lei.

"Vânzările din segmentul R&M au reprezentat 78% din totalul vânzărilor consolidate, cele din G&E au reprezentat 17%, iar cele din E&P (segmentul Explorare şi Producţie - n.r.) aproximativ 5% (vânzările din E&P au fost, în mare parte, vânzări în interiorul grupului, nu către terţi)", se arată în raport.

Profitul înainte de dobânzi şi impozite EBIT a urcat în primul semestru cu 10%, la 2,97 miliarde lei (676 milioane euro), de la 2,703 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. În al doilea trimestru grupul a consemnat un profit EBIT de 1,389 miliarde lei, faţă de 1,582 miliarde lei în primele trei luni din acest an. Comparativ cu nivelul din al doilea trimestru al anului trecut, de 909 milioane lei, profitul EBIT din perioada aprilie - iunie 2013 este cu 53% mai mare.

"În pofida cheltuielilor de explorare mai mari generate de campania intensivă de achiziţie seismica 3D din 2013, EBIT-ul înregistrat în primele şase luni din 2013 a fost cu 10% mai mare decât EBIT-ul înregistrat în primul semestru din 2012, care a fost influenţat negativ de oprirea planificată a rafinăriei Petrobrazi din T2/2012", se mai arată în raport.

Doi dintre giganții petrolieri din Statele Unite ale Americii (SUA), ExxonMobil și ConocoPhillips, au raportat pe primul trimestru al acestui an cifre de afaceri și un nivel al producției similare celor din aceeași perioadă a anului trecut, evoluția prețurilor la petrol și gaze naturale împidicându-le să-și majoreze activitățile în acest domeniu.

Cu toate acestea, Exxon, cea mai mare companie americană din punct de vedere al capitalizării bursiere, a raportat o majorare cu 1% a veniturilor înregistrate după plata taxelor, acestea ajungând la 9,5 miliarde de dolari. Exxon a fost în 2012 și cel mai mare contribuabil american, achitând numai 31,05 miliarde numai în dreptul impozitului pe profit, sumă echivalând cu o taxă efectivă de impozitare de 39,4%. Conoco, gigant aflat pe locul șase în topul marilor contribuabili americani, cu 7,94 miliarde de dolari achitate drept impozit pe profit în 2012 (rată efectivă de impozitare de 51,5%), a raportat o scădere a veniturilor pe primul trimestru cu 2%, până la un nivel de 1,75 miliarde de dolari.

Explicația creșterii veniturilor Exxon, nu vine din sectorul de explorare și exploatare, ci din cel de rafinare și de produse chimice care au beneficiat de pe urma ieftinirii țițeiului și gazului natural. Veniturile din sectorul upstream, însă, au scăzut cu 10% la 7,04 miliarde de dolari ca urmare a reducerii cu 1,2% a producției, până la 4,4 milioane de barili pe zi. Câștigurile rafinăriile Exxon din SUA au crescut cu 72%, ajungând la 1,04 miliarde de dolari, în timp ce cele din activitatea de petrochimie cu 74%, echivalentul a 752 milioane de dolari.

Potrivit Financial Times, chiar dacă producția sa a șchiopătat, Exxon a reușit să genereze destul cash pentru a majora dividendele acordate cu 21% față de cele corespunzătoare anului trecut, la 57 de cenți, și totodată să-și răscumpere de pe piață acțiuni în valoare de 5 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului.

Producția Conoco s-a majorat cu 1,2%, până la un nivel de 1,56 milioane de barili de echivalent pe zi, chiar dacă veniturile au scăzut. 

Profitul PetroChina în scădere cu 8%

PetroChina Co. (PTR), cea mai mare companie petrolieră chineză listată în funcție de capacitatea de producție, a anunțat o scădere cu 8% a profitului net pe primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare a nivelului redus al prețului țițeiului și al pierderilor înregistrate în activitatea de rafinare și de petrochimie. Profitul net al PetroChina a fost de 36,02 miliarde yuani (5,8 miliarde de dolari), în scădere față de cifra înregistrată în trimestrul întâi al anului trecut, de 39,15 miliarde de yuani. Cifra de afaceri în schimb s-a majorat cu 3%, de la 525,6 la 540,3 miliarde yuani. Totodată, PetroChina a anunțat o majorare a producției de țiței cu 1,8%, la 231 milioane de barili și o reducere cu 2,3% a prețului obținut pe baril, de 103,08 dolari.

Sinopec a anunțat o majorare a profitului cu 25%

Sinopec (China Petroleum & Chemical Corp.'s  - SNP) a anunțat în schimb o creștere de 25% a profitului net pe primul trimestru ca urmare a îmbunătțirii activității de rafinare. Profitul net înregistrat de Sinopec pe primele trei luni a fost de 16,7 miliarde de yuani (2,7 miliarde de dolari) în creștere față de nivelul de 13,4 miliarde de dolari în perioada similară a anului trecut. Sinopec a procesat 58,7 milioane de tone de țiței în primul trimestru, cu 5,9% mai mult decât în primele trei luni ale lui 2012. prețul la care a vândut țițeiul a scăzut la 98,83 de dolari pe baril, de la 106,1 dolari pe baril în primul trimestru al lui 2012.

{jathumbnailoff}

Gigantul rus Gazprom și-a avertizat la finalul săptămâni trecute acționarii, dar și potențialii investitori, să se aștepte la o reducere a profitabilității și cash flow-lui companiei, ceea ce a condus la scăderea prețului acțiunilor Gazprom la cel mai redus nivel înregistrat în ultimii trei ani.

Compania rusă a precizat, în cadrul unei întâlniri private cu investitorii, că se așteaptă pentru 2012 la un cash flow de un miliard de dolari și la un profit de 38 miliarde de dolari, au precizat pentru Wall Street Journal, două persoane familiarizate cu prezentarea oferită de cei de la Gazprom.

Imediat, acțiunile companiei listate pe piața moscovită, Micex, s-au depreciat cu 1,5%, pentru ca până la finalul ședinței să închidă cu o pierdere de doar 0,9%. Din iulie 2009, data la care acțiunile Gazprom erau cotate la un preț similar celui înregistrat în prezent, Indicele Micex s-a apreciat cu 44%.

Gazele de șist cutremură vânzările Gazprom

Potrivit WSJ, Gazprom, cel mai mare producător de gaze din lume este presat ca urmare a scăderii vânzărilor pe piața europeană, principalul său partener, în special din cauza crizei economice care traversează continentul, dar și a competiției în creștere. Consumatorii europeni au solicitat renegocierea contractelor și scăderea prețului, după ce piața europeană a fost inundată de gaz inițial destinat Statelor Unite ale Americii, care, ca urmare a exploziei gazelor de șist, nu au mai avut nevoie de importuri pentru a-și acoperi nevoile interne.

Gazprom a informat investitorii că a disponibilizat 4,7 miliarde de dolari pentru a acoperi diferența de preț la gazul furnizat consumatorilor europeni în 2013, suma pentru 2012 fiind de 2,7 miliarde.

Principala problema: mesajul și tonul, nu cifrele

În plus, cu toate că cererea de gaz s-a micșorat cu 1% în primele nouă luni ale anului trecut, gigantul rus a început lucrările la construcția unei noi conducte menite a alimenta Sud-Estul Europei, ale cărei costuri sunt estimate la 40 de miliarde de dolari. 

"Problema este mesajul și mai ales tonul, și nu cifrele. Gazprom nu pare dispus să accepte noua realitate, reprezentată de o cerere în scădere și de o intensificare a competiției. În schimb, Gazprom cheltuie și mai mulți bani pe exploatarea de noi zăcăminte și pe noi conducte", afirmă Ildar Davletshin, analist la Renaissance Capital.

Concurența profită

Concurenții par a profita de deriva strategică a Gazprom. Norvegienii de la Statoil au anunțat joi vânzarea unui volum record de gaze în Europa în 2012. Statoil a oferit formule contractuale mai flexibile partenerilor săi europeni legate de prețul de livrare la terminal, pe când Gazprom a insistat să păstreze actuala formulă, care leagă prețul gazelul de cel internațional al țițeiului.

Un purtător de cuvânt al companiei ruse, contactat de WSJ, a refuzat să facă orice comentariu cu privire la prezentarea privată oferită investitorilor. Oficialii gigantului rus și-au exprimat, în repetate rânduri, optimismul cu privire la evoluția cererii europene de gaz natural în următorii ani. În plus, compania a aerat planurile de extindere a vânzărilor către Asia, disponibilizând 40 de miliarde de dolari pentru noi exploatări și construind o nouă conductă cu punct final coasta Pacificului.

Estimări supra-realiste

În aceeași prezentare făcută vinerea trecută, Gazprom estimează o majorare a exporturilor către Europa cu 10% anul viitor, chiar dacă analiștii consideră mai realistă o creștere de doar 3%. Cu atât mai mult cu cât și exporturile către partenerul strategic al Gazprom, Ucraina, s-au diminuat ca urmare a nemulțumirilor Kiev-ului cu privire la preț, considerat prea ridicat.

"Principala preocupare este cea referitoare la exporturile de gaz în Europa și problema ucraineană", a afirmat Andrey Polishchuk, analist la Raiffeisen Bank. "Fie Ucraina își reduce în continuare importurile, fie Gazprom va reduce prețul. În ambele situații, bilanțul gigantului rus va avea de suferit", a concluzionat acesta.

Compania rusă a mai explicat investitorilor că va plăti dividende pe anul trecut cuprinse între șapte și opt ruble (0,23-0,26 dolari), dividende care ar putea fi finanțate prin contractarea de noi împrumuturi. Profitul pe 2012 va fi cu 15% mai mic decât cel pe 2011, de numai 38 de miliarde de dolari.

Profitul inregistrat de British Petroleum, cea de-a doua companie europeana din domeniu, a inregistrat un regres in ultimul trimestru al anului trecut ca urmare a reducerii productiei de petrol si gaze naturale si a despagurilor platite pentru dezasrul din Golful Mexic. Venitul net al companiei s-a diminuat la 1,6 miliarde de dolari de la nivelul de 7,7 miliarde inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut, sustine Bloomberg, citand raportul trimestrial al companiei. 

Ajustate cu veniturile extraordinare si variatia stocurilor, veniturile companiei s-au ridicat la 4 miliarde de dolari, cifra ce depaseste estimarile de 3,7 miliarde facute de analistii chestionati in prealabil de Bloomberg. Cea mai mare parte a costurilor suportate de companie provine de la despagubirile convenite in urma dezastrului din Golful Mexic: numai putin de 3,85 de miliarde de dolari. Productia BP, excluzand exploatarile din Rusia, s-a micsorat cu 7% fata de anul trecut, pana la o capacitate de 2,3 milioane de barili pe zi.

BP are dificultati in tentativa sa de a inversa procesul de reducere a productiei in urma vanzarii participatiei sale la TNK-BP, companie rusa proaspat achizitionata de Rosneft.

Royal Dutch Shell Plc, cea mai mare companie petroliera europeana, a anuntat saptamana trecuta rezultate sub estimarile analistilor, ca urmare a preturilor mai reduse ale combustibililor inregistrate pe piata nord-americana, care i-au afectat profitabilitatea. Exxon Mobil Corp., cea mai mare companie petroliera din lume, ca valoare de piata, in schimb a depasit asteptaroile analistilor in special ca urmare a marjelor aduse de sectorul de rafinare.

In urma publicarii datelor pe trimestrul patru al anului trecut, actiunile BP s-au apreciat cu 2,1%. Anul trecut actiunile BP au evoluat negativ, inregistrand o scadere de 7,8%.

Compania britanica si-a anuntat si intentiile ambitoase pentru 2013. Investitiile se vor majora cu 2 de miliarde de dolari, de la nivelul de 23 de miliarde inregistrat in 2012. Acestea vor fi concentrate in proiecte cu marja superioara de profit, in special in noile proiecte lansate de companie in Angola, Australia, Golful Mexicului si Azerbiajan.

Exxon Mobil şi Chevron, cele mai mari companii petroliere din SUA, au realizat anul trecut profituri in valoare totala de peste 70 miliarde de dolari, ca urmare a activitatii de rafinare, in pofida faptului ca anul trecut majoritatea analistilor le cerea sa inchida mai multe rafinarii detinute.

Ieftinirea petrolului pe piata americana a condus la consolidarea performanta financiara a rafinariilor de carburanti, sustine Bloomberg.

Profitul net al Exxon Mobil a crescut anul trecut cu 9,3%, la 44,88 miliarde de dolari, cu putin sub recordul inregistrat de companie in 2008, cand a reuşit un rezultat net de 45,22 miliarde de dolari.

Chevron a raportat pentru 2012 un profit net de 26,2 miliarde de dolari, in scadere cu 2,7% fata de caştigul record de 26,9 miliarde de dolari din 2011.

Rapoartele prezentate la sfarşitul acestei saptamani de Exxon şi Chevron releva ca profiturile obtinute din procesarea petrolului au estomplat complet efectul scaderii caştigurilor obtinute din productia de petrol şi gaze naturale.

In ultimul trimestru, Exxon a realizat un profit net de aproape 10 miliarde de dolari, maximul ultimilor 5 ani, iar Chevron a stabilit un nou record in istoria companiei, cu un caştig de 7,25 miliarde de dolari.

Exxon şi Chevron au rezistat in ultimii ani trendului din industria petroliera americana de a vinde rafinarii şi a se concentra pe productia de petrol şi gaze, spre deosebire de rivali precum ConocoPhillips şi Marathon Oil.

OAO Rosneft, cea mai mare companiei petroliera ruseasca, a raportat o reducere cu 69% a veniturilor operationale in ultimul trimestru al anului trecut ca urmare a unei reconsiderari a rezervelor posibile si al unui curs de schimb mai putin favorabil fata de cel inregistrat in urma cu un trimestru.

Veniturile nete ale companiei s-au redus la un nivel de 57 miliarde de ruble (1,9 miliarde de dolari) de la cele 181 miliarde de ruble inregistrate in cel de-al trilea trimestru al anului trecut. Veniturile nete s-au situat sub nivelul anticiparilor pietei, care estima o valoare de 77,2 miliarde de ruble, sutine Bloomberg.

Rosneft va deveni cea mai mare companiei petroliera tranzactionata la bursa in urma achizitiei celei de-a treia mare companie petroliera ruseasca, TNK-BP, pentru 55 de miliarde de dolari, tranzactie care urmeaza a fi incheiata in prima jumatate a acestui an. 

“Ratarea tintei a fost cauzata in special de costuri mai ridicate, inclusiv de cheltuieli oprationale in ascensiune”, sustine Ildar Davletshin, analist pe petrol si gaze la Renaissance Capital.

Actiunile companiei au scazut cu 1,3% in urma anuntului ca marja de profit a grupului a scazut ca urmare a unei reconsiderari a rezervelor posibile si a evolutiei cursului de schimb. Productia de petrol si gaze naturale a companiei a crescut, in schimb, cu 3,4%, atingand un nivel de 2,82 milioane de barili pe zi. Potrivit Rosneft, si datoria neta a grupului s-a majorat in 2012, la 581 miliarde de ruble. In plus, Rosneft a tinut sa precizeze ca guvernul rus i-a acordat anul trecut 12 licente offshore.